Am plecat în octombrie la Berlin cu gândul să stau o lună. Între timp nu am mai luat zborul de întoarcere, ceea ce mă califică drept mutată de-a binelea în Germania. Am venit totuși acasă de Paște cu aceeași rată Berlin-București care a dus și a întors mulți români, a creat schimburi culturale la care am fost părtașă și probabil schimburi economice pe care pot doar să le intuiesc. Și bag de seamă că au fost duși-întorși mai puțini turiști decât navetiști. Mi-era dor și drag să plec acasă și am simțit nevoia etnografică să îmi documentez călătoria. Un zbor în toate culorile. Așa am scris această serie de poezii în avion, de pe un loc la margine, în rândul patru. Și buna mea prietenă, Ioana Ichim, s-a oferit să le tragă în pixeli după ce i-am recitat câteva. Lectură plăcută și la mai multă adevărăciune în poezie.