Răzvan Lică lucrează deasupra unui tunel imens, de 27 de kilometri, în apropiere de Geneva. Este unul dintre cei 100 de români de la CERN, locul unde are loc cel mai mare experiment din istoria omenirii. Acolo, cei mai buni fizicieni din lume vor să afle cum s-a format Universul și ce se va întâmpla cu el peste câteva milioane de ani.

În tunelul aflat la 100 de metri sub pământ, oamenii de știință ciocnesc protoni, o parte din atom. Particulele vin din direcții opuse, se lovesc unele de altele și se sparg în bucăți și mai mici. E cea mai bună simulare a nașterii Universului pe care o putem face deocamdata. 

Răzvan e parte din echipa ISOLDE, care studiază proprietățile nucleilor atomilor. Colaborează la experiment de cinci ani, de când era în anul II la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul pentru Fizică Nucleară de la Măgurele.

Răzvan Lică la CERN. Foto: arhiva personală.

Tânărul se ocupă cu pregătirea experimentelor și cu analiza datelor. Când el și colegii lui reușesc să descopere ceva, scriu despre asta, iar lucrarea e analizată de comunitatea fizicienilor.

„Cel mai mult mă intrigă fizica cuantică. Pornim de la niște postulate care tind să contrazică bunul-simț, dar prin care apoi putem explica extrem de multe fenomene pe care le observăm experimental”, spune Răzvan Lică. „Probabil, peste câteva zeci sau sute de ani, urmașii noștri vor găsi explicații mult mai elegante. Noi, acum, prin experimentele pe care le facem, nu putem decât să îi ajutăm”.

Puțini tineri români au avut șansa asta. De câteva zile, țara noastră a primit oficial statutul de stat membru CERN, iar porțile institutului de la Geneva se deschid pentru mai multă lume.

Acceptarea României înseamnă și oportunități economice. „Firmele din România sunt îndreptățite să participe la licitații pentru contracte la CERN, fără limitări”, spune fizicianul Emmanuel Tsesmelis, care se ocupă de statele care vor să devină membre.

Statutul de stat membru CERN presupune însă și o cotizație anuală de 10 milioane de franci elvețieni, adică puțin peste 9 milioane de euro, bani folosiți pentru finanțarea cercetărilor.

Pentru Stivăn Hocuing, se știe!

Big Bangu’ ăsta e important pentru tot omu’, spun Iulian Universalu’ și Stivăn Quasaru’, doi dintre autorii singurelor manele cu noțiuni savante de fizică. Alături de Dora Nebuloasa, Andy Antimaterie Horja, Cristina Graviton și de ceilalți „maneliști Jedi”, ei explică, într-un pamflet pe înțelesu’ tuturor, care-i faza cu Big Bangu’.

„Mă întreabă ăla micu’
Tată, cum adică deformezi nimicu’?
Păi șmecheria zice-așa:
Că nimicul ăla e dă fapt ceva!!”
(„Unde gravitaționale”, Facemvirale)

Montarea detectorului pentru experimentul CMS, în 2007. Foto: CERN

„Deci la început tot Universul era într-un vârf de ac, adică tot ce există acum era înghesuit așa într-un punct. De la atâta înghesuială s-a făcut foarte cald, ca atunci cand te freci de cineva in autobuz pă caniculă. Și de la atâta caldură, poc, explozie, dilatare, nașterea Universului, Big Bang cum ar veni, dar pe liniște, că bubuiala nu se aude în vid”, spun Universalu’ și Quasaru’ de la facemvirale.ro, o echipă care creează virale pentru firme și ONG-uri, dar nu ratează nici evenimente precum bacalaureatul sau situația financiară a Greciei.

În maneaua lor „Intercocalar” apare și bosonul Higgs, descoperit de fizicienii de la Geneva. E o particulă care a stat jumătate de secol prin hârtiile cercetătorilor înainte ca existența ei să fie dovedită și anunțată, cu trei ani în urmă -- o descoperire care a primit Nobelul. 

Cilp „Intercocalar”

Bosonul Higgs e particula care dă masă materiei sau, cum ar spune Universalu’ și Quasaru’, e cel mai subtil bo$$ din Univers. „E cum ar veni că dacă se face un aluat mare care e Universul, bosonul ăsta ar fi făina. Deci e peste tot cum ar veni.”

Pe bo$$ îl cunoaște mai bine dr. Călin Alexa, unul dintre fizicienii români de top de la Accelerator. El lucrează la ATLAS, unul dintre cele două mari experimente care au dus la descoperirea bosonului Higgs. Are alături colegi de la Institutul pentru Fizică Nucleară Horia Hulubei, dar și de la Institutul pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare de la Cluj, de la Politehnică, de la Universitatea de Vest, și de la Universitățile Alexandru Ioan Cuza și Transilvania.

„Frățioru’ Albert știe
Cum să face meserie
De la el am învățat
E=mc2”
(„Unde gravitaționale”, Facemvirale)

Clip „Unde gravitaționale”

„Ceea ce au făcut cercetătorii români în experimentele de la CERN a fost suficient de important ca să convingem că meritam să dobândim oficial calitatea de membru”, spune dr. Călin Alexa.

România, țara europeană cel mai puțin interesată de cercetare

Cercetătorul speră că asta va ajuta sistemul universitar și va stimula cercetarea, domeniu pentru care guvernele de până acum au dat bani cu țârâita. 

În ultimul deceniu, țata noastră a fost mereu ultima în Europa la cercetare și inovare, alocând cel mai mic procent din PIB. Anul trecut, bugetul a fost de 500 de milioane de euro, adică 0,29% din produsul intern brut. În Danemarca, Suedia și Finlanda, peste 3% din PIB merge spre cercetare, iar în Germania și Franța au în jur de 2,5%.

Ca să facă lobby la Guvern pentru plătirea contribuțiilor și încurajarea cercetării, artiștii de la Robin and The Backstabbers și echipa de creație de la Luno Iași au filmat un videoclip în care au explicat ce se întâmplă în Accelerator. La finalul clipului, două mașini care circulă cu viteză mare și care vin din sensuri opuse, ajung să se ciocnească. Peste imaginea aceasta se suprapun graficele ciocnirilor dintre protoni. „Traiectoriile alea sunt cât de cât similare cu cele dintr-o ciocnire de particule”, spune Andrei Fântână, clăparul formației și regizorul clipului.

Clip „Sat după sat”

Pe lângă cei 100 de români trimiși din țară, la Acceleratorul de Particule de la Geneva sunt și români veniți din partea unor universități și unor institute din străinatate. Nu toți sunt fizicieni. La CERN se face cercetare de top în IT. Ca să studiezi volumul imens de date de la experimente, e nevoie de informaticieni pricepuți și de tehnologii de ultimă oră. Intel își testează noile procesoare acolo, ca să vadă dacă fac față. IT-ul are tradiție la CERN, este locul în care s-a creat primul website din lume.

 

Foto: CERN

În ziua acceptării țării noastre ca stat membru, la Geneva n-au cântat manelele și nu s-au aruncat cu bancnote fără număr. Răzvan Lică, tânărul cercetător de la CERN, spune că el și colegii lui au sărbătorit prin muncă. Din când în când mai venea câte un străin să le spună „Bravo măi, ați intrat în sfârșit”!

După cinci ani de cercetare în Elveția, Răzvan încă trage tare. Dar știe de ce face asta. „Întregul ansamblu al CERN este un fel de monument al știintei, dar spre deosebire de majoritatea monumentelor, acesta are unul dintre cele mai nobile scopuri, de a descoperi secretele Universului”.

Și Universalu’ și Quasaru’ cred că cercetarea are valoare: „Acuma depinde de ce fel de cercetare vorbim. Dacă e cercetare în stare de libertate, e bună. Dacă e în arest, e nasol, că nu sunt condiții”.

Află mai multe, fă turul virtual al Acceleratorului de particule

Foto main: Coliziune intre particule, detectarea bosonului Higgs. Foto: CERN