Înainte să-nceapă la Sibiu FITScel mai mare festival interanțional de teatru din RomâniaScena9, împreună cu BRD, au invitat 9 ilustratori români să reinventeze afișul de teatru. Fiindcă majoritatea afișelor ni se par un pic prăfuite, am vrut să vedem cum ar putea arăta cel mai vechi mijloc de chemat lumea în jurul scenei, dacă artiștii i-ar da un boost. Am făcut toate astea, „Din dragoste pentru teatru” - campania-experiment prin care vă invităm să dați mai departe afișele celor 9 ilustratori. Fie că le dați share, că vi le puneți cover sau wallpaper, fie că le printați sau vi le puneți pe tricou, orice mic gest este o mare declaraţie de dragoste pentru teatru. 

I-am invitat pe toți cei 9 ilustratori să ne spună pe scurt povestea afișului pe care l-au creat, dar și povestea lor personală cu teatrul. Continuăm cu Paul Dersidan, al cărui afiș îl puteți găsi în galeria de mai jos, disponibil la download în format hi-res, în format numai bun de pus wallpaper pe desktop / telefon sau cover de Facebook. 

Cum îți amintești prima experiență pe care ai avut-o vreodată legată de teatru?

Prima experiență legată de teatru a fost în școala primară. Aveam 7 ani și am jucat rolul unui copac și al unui cuptor.

Care e lucrul care îți place/te emoționează cel mai mult când mergi la teatru?

Mă atrage energia pe care ți-o dă live-ul, imposibilitatea de a edita din film. Și îmi place să privesc fețele actorilor la sfârșitul unei piese reușite, când spectatorii se ridică în picioare și îi aplaudă minute în șir.

Povestește-ne pe scurt cum a apărut posterul pentru campania „Din dragoste de teatru” – din ce ți-ai luat inspirația și cum ai rezonat la tema pe care ai avut-o de ilustrat.

Tema fiind „Ia-o pe lungul drum al zilei către noapte”, inspirată din piesa lui Eugene O'Neill, am ilustrat dualitatea zi/noapte; nu poate fi zi fără noapte și noapte fără zi. Niciuna nu e mai importantă ca alta, fiecare are rolul ei esențial în crearea vieții. Ce le unește e mișcarea dintre ele. Personajele le-am construit radiografic, transparent, tocmai pentru a sugera onestitatea și sinceritatea teatrului.