Ochiul masonic pe un panou publicitar. O jumătate de Buddha, pe jumătate Iisus levitează deasupra unei jumătăți de avocado. Umanoizi fără față, cu coarne de cerb și funduri de macac dansează sincopat, pe beat-ul glitchy de la Burn the Waters, printre ale cărui falii alunecă dulce-amenințător vocea Irinei Bucescu, solista duo-ului electronic bucureștean Temple Invisible. Know that nothing is real, îți șoptește. The only way out, te previne, în timp ce ecranul device-ului de pe care vezi clipul se colorează neon și pastel, cu rămășițele unei lumi suspect de asemănătoare cu a noastră.
Tobogane, zgârie-nori, o roată mare, bănci de școală și grămezi de animale decupate pentru un colaj zac îngropate sub talazuri solidificate. Labirinturi. O cursă de bâlci, în care sunt prinși corporatiștii și preoții, soldații și muncitorii. Temple Invisible au compus piesa, unul dintre cele două single-uri de pe îndelung așteptatul EP nr. 2, Void, după ce au traversat Marea Nordului din Germania în Danemarca. A fost ca o întâlnire cu „un prieten îndepărtat pe care nu l-am cunoscut niciodată, dar pe care atunci când îl cunoști simți că-l știi de când lumea”, explică solista.
Piesa a fost difuzată deja de BBC Radio 6 Music, Amazing Radio și Reprezent Radio, iar Temple Invisible au fost comparați cu toate numele grele ale muzicii eteric-distopice, de la Portishead la Massive Attack și NIN. The Fader zice că fac „piese tactile, îndatorate tradiției trip-hop, cu grație”. Thump/VICE spune că produc o specie de electro sumbru, glacial, care „îți dă senzația că cineva a luat tremolo-ul industrial de la Depeche Mode și scânteile trip-hop de la Portishead și le-a pus să-și petreacă noaptea împreună, încuiate în bezna desăvârșită a unei temnițe.”
Artistul multidisciplinar Mihai Păcurar, care semnează regia și designul clipului animat pentru Burn the Waters, în exclusivitate pe Scena9, a explorat lumea distopic-melancolică a melodiei:
„Ascultând piesele de pe Void, Burn the Waters a rămas în mine cel mai pregnant, împreună cu o imagine a unei autostrăzi curbate peste un lan de grâu, o autostradă pe care nu a mai trecut nici o mașină de câteva mii de ani. Ceva din cuvintele Irinei m-a facut să schimb perspectiva și să îmi imaginez liniștea de după civilizație. În câteva zile, autostrada a dispărut și a fost înlocuită de un parc de distracții. Lucrurile au devenit mai teziste, dar și mai haioase în același timp, în acest joc de-a «ce relație ar avea cu noi o civilizație care ne-ar urma, pe o planetă care își duce liniștită existența mai departe».”
Void se lansează pe 26 mai 2017 și este al doilea EP Temple Invisible după Enter_. Release-ul digital, apărut la label-ul bucureștean The Funky, poate fi ascultat, stream-uit și comandat de aici.
