Generația 9 / Drepturi
Alina Șerban: „Vreau o revoluție culturală”
Ioana Pelehatăi, Vlad Bâscă
Actrița și regizoarea romă Alina Șerban povestește despre drumul ei, dintr-o casă de chirpici până la New York, și despre miza artei sale.
Editor. Citește poezie, citește non-ficțiune, ascultă podcasturi. Gătește mult.
Mai multe despre Ioana, aici. O găsiți la ioana@scena9.ro.
Actrița și regizoarea romă Alina Șerban povestește despre drumul ei, dintr-o casă de chirpici până la New York, și despre miza artei sale.
De doi ani de zile, o tânără jurnalistă și fotografă călătorește în toate punctele nevralgice de pe harta Ucrainei ca să ne arate războiul de la ea de acasă.
Am făcut 1.600 de kilometri în două zile, de la București până aproape de linia frontului din sudul Ucrainei, alături de Gabor Petru – omul-ONG care de doi ani nu s-a oprit din ajutat țara vecină.
Am stat de vorbă la București cu „ambasadorii culturali ai Ucrainei”, care colindă lumea întreagă de mai bine de un an și jumătate, înarmați cu cea mai eficientă apărare a identității lor – muzica.
A venit din nou vremea pentru DokStation, singurul festival de la noi dedicat filmelor documentare despre muzică. Iată o listă de priorități, de la Little Richard până-n Anatolia, din Ucraina la Nick Cave.
Pentru că moraliștii internetului s-au ultragiat săptămâna trecută, când au aflat de existența filmului „Romina VTM”, o comedie romantică cu & pentru adolescenți, cu & despre maneliști, am fost să vedem filmul.
O jurnalistă româncă și un antropolog ucrainean își compară observațiile asupra a două evenimente diferite (dar uneori remarcabil de asemănătoare), care au avut loc de Ziua Independenței Ucrainei în capitala României.
Cum funcționează programul guvernamental 50/20, care decontează cazarea și masa refugiaților ucraineni în România? Și de ce pentru unii proprietari români e prilej de speculă, dar și de conflicte cu ucrainenii?
Acum aproape șapte ani, când Luiza a zis „auzi, vreau să vorbim ceva, hai să bem o bere”, cu siguranță nu mă așteptam ca la un moment dat să scriu textul ăsta.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Trebuie să nu uităm că orașele asupra cărora planează astăzi războiul și distrugerea au fost mai întâi decor pentru atât de multă viață.
Am vorbit cu un membru al Partidului Pirat Rus despre președintele țării, despre război, antipatia anti-rusă, (dez)informare și internet.
Am scotocit în arhiva interviurilor care n-au apucat să fie publicate și am descoperit o conferință și o șuetă cu „mama lăutarilor”, regretata etnomuzicologă Speranța Rădulescu.
Deși 2021 fusese declarat „anul internațional al păcii și încrederii”, pentru mulți a fost opusul.
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
Decenii la rând, în jurul lui Nuțu s-au croit tot felul de legende urbane, așa că de ce n-am avea și noi un Pablo Escobar sau un Al Capone, măcar într-o variantă basic, de Dâmbovița?
Am întrebat femei care se ocupă la firul ierbii de problemele familiilor din România cum li se pare înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
Cinci mame și o echipă de artiști arată în cinci scurtmetraje cum s-a schimbat experiența maternității în pandemie și de ce avem nevoie de solidaritate.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
Cinci aventuri ilustrate din viața tumultoasă a șobolanilor de București.
De vorbă cu Luca Istodor, Andreea Borțun și Andrei Epure, despre filmele lor scurte de festival și nevoia de scurtmetraj în 2021.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
Am stat de vorbă cu regizorul haitian al unei noi serii documentare de pe HBO, „Exterminarea brutelor”, care-ți arată că lumea noastră e construită pe cadavre de culoare.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.