Editura ART lansează toamna asta AudioART: o colecție de discuri de vinil cu fragmente din zece cărți importante, publicate de-a lungul timpului.

Lumea noastră e așa grăbită, de parcă ar fugări-o șapte haite de gheparzi (ghepardul e cea mai rapidă felină din lume). Șoferii își pierd răbdarea la semafor, și atunci apasă claxonul până când se deșteaptă angoasa. Noi toți navigăm haotic între ecrane și ferestrele lor, ca prin păduri dese: e nevoie doar să tastăm cine știe ce curiozitate în motorul de căutare, ca să ne trezim obosiți, bâjbâind într-un cu totul alt colț al internetului. Jonglăm cu prea multe de făcut, în timp ce vraful de lucruri pe care așa mult ne-am dori să le facem / privim / simțim / citim dacă am avea timp, seamănă pe zi ce trece cu un munte. 

Există, însă, mici ritualuri și antidoturi care ne pot scoate din vortexul ăsta. Și anul trecut, când am primit cadou un pick-up, mi-am adus aminte că ascultarea unui disc e unul dintre ele. Pentru cineva care-a copilărit în anii '80, în era pre-televiziune prin cablu și pre-internet, ba chiar de-a dreptul în era canalului TV unic și alb-negru, pick-up-ul era singurul vehicol de evadare.  Și azi, în era bulimiei informaționale, acul se rotește pe discul de vinil cu aceeași viteză. Mai mult, discul are nevoie ca tu, ascultătorul, să fii prezent și atent atâta timp cât el se rotește. Dacă în cultura noastră de streaming, filmele și muzica & co pot curge la nesfârșit într-un fluviu, conținutul discurilor e finit, ba chiar împărțit pe două fețe. Ca să ajungi de la A la B, trebuie să performezi o serie de mișcări foarte atente, ca să nu zgârii discul. (Precizare pentru cei foarte tineri, care n-au cunoscut direct ciudățenia asta: discul de vinil e un obiect analog, care spre deosebire de obiectul digital, „nemuritor și rece”, se poate avaria foarte ușor, și tocmai de aceea necesită grijă.) Iar când cele mai multe mijloace prin care circulă cunoașterea devin „invizibile” - fișiere cu din ce în ce mai multe extensii, .pdf, .epub, .mobi, .mp.3, .m4a,  etc. -, vinilul, cu forma lui lucioasă de lume plată, e o prezență cât se poate de liniștitoare. 

Preview al primelor titluri din AudioART

Am simțit nevoia să spun toate lucrurile astea fiindcă, deși interesul pentru discuri se retrezește timid prin părțile astea de lume, lansarea unei colecții întregi de viniluri cu literatură e un eveniment rarissim. Spre finalul toamnei ăsteia, Editura ART pregătește AudioART, o colecție de discuri cu cărți audio care să ne mai încetinească un pic timpul, atunci când simțim că ne ia amețeala.

Pentru început, vor fi lansate zece viniluri cu fragmente din tot atâtea cărți ale unor autori importanți publicați la ART: Primo Levi, William Faulkner, Mariana Enriquez, Mariusz Szczygieł, W.G. Sebald, Truman Capote, Tove Jansson, Bohumil Hrabal, Pierre Bourdieu și Julio Cortazar. O selecție de autori clasici și contemporani, ficțiune, memorialistică, teorie și reportaj. Citesc, printre alții, actori tineri, scriitori și jurnaliști, voci noi, pe care cu siguranță nu le-ați auzit niciodată în nemuritoarele producții de teatru radiofonic. 

Până când vor ajunge discurile să se învârtă la urechile noastre, vă propunem să ascultați în fiecare săptămână câte un scurt fragment din fiecare. Începem seria de audiții cu începutul de la „Axolotul”, din volumul Axolotul. Poveşti cu cronopi şi glorii, al scriitorului argentinian Julio Cortázar, maestru de ceremonii în realități paralele și lumi fantastice. De lectura celor câteva proze scurte incluse pe vinilul dedicat lui Cortazar se ocupă actorul Lucian Iftime.