Viață&co / Război în Ucraina
„O suferință pe care nu se poate să n-o simți”
Ioana Pelehatăi, Larisa Baltă
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Reporter. Citește poezie, citește non-ficțiune, ascultă podcasturi. Gătește mult.
Mai multe despre Ioana, aici. O găsiți la ioana@scena9.ro.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Trebuie să nu uităm că orașele asupra cărora planează astăzi războiul și distrugerea au fost mai întâi decor pentru atât de multă viață.
Am vorbit cu un membru al Partidului Pirat Rus despre președintele țării, despre război, antipatia anti-rusă, (dez)informare și internet.
_thumb.jpg)
Am scotocit în arhiva interviurilor care n-au apucat să fie publicate și am descoperit o conferință și o șuetă cu „mama lăutarilor”, regretata etnomuzicologă Speranța Rădulescu.
Deși 2021 fusese declarat „anul internațional al păcii și încrederii”, pentru mulți a fost opusul.
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
_thumb.jpg)
Decenii la rând, în jurul lui Nuțu s-au croit tot felul de legende urbane, așa că de ce n-am avea și noi un Pablo Escobar sau un Al Capone, măcar într-o variantă basic, de Dâmbovița?
Am întrebat femei care se ocupă la firul ierbii de problemele familiilor din România cum li se pare înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
-2_thumb.jpg)
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
Cinci mame și o echipă de artiști arată în cinci scurtmetraje cum s-a schimbat experiența maternității în pandemie și de ce avem nevoie de solidaritate.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
Cinci aventuri ilustrate din viața tumultoasă a șobolanilor de București.
_thumb.jpg)
De vorbă cu Luca Istodor, Andreea Borțun și Andrei Epure, despre filmele lor scurte de festival și nevoia de scurtmetraj în 2021.
Am vorbit cu interpreta rolului principal din „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” despre școală, sex și despre cum toată arta e politică.
Am stat de vorbă cu regizorul haitian al unei noi serii documentare de pe HBO, „Exterminarea brutelor”, care-ți arată că lumea noastră e construită pe cadavre de culoare.
_thumb.png)
O echipă de antropologi și sociologi au creat documentarul „Harvesting Solidarity”, despre diaspora sezonierilor români în timpul COVID-19.
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Românca feministă, pacifistă, călătoare și reformatoare a sistemului de învățământ, despre care nu știai nimic până astăzi.
Anul ăsta, sărbătorim Ziua internațională a femeii prin muncă. Am stat de vorbă cu cinci femei care lucrează în domenii dominate de bărbați și care-au trecut prin experiențe de discriminare.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
La finalul primului nostru an cu pandemia, ne-am întrebat cum ne transformă criza sanitară relațiile intime. Când bucăți bune din viețile noastre se mută online, pe ecrane și în aplicații, ce forme noi prind tandrețea și sexul?
Un american care a predat în România la finalul anilor '80 îți arată țara de acum 30 de ani în culori vii.
Georgiana Chițac documentează anul 2021 desenând femeile din București.
Se încheie un an ca niciun altul, în care pandemia COVID-19 a dat viața peste cap. Îl trecem în revistă, cu alegerile, conflictele, dezastrele, dar și veștile sale bune.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.