De Ziua Internațională a Muncii, am căutat prin arhive fotografii cu oameni și nenumăratele lor meserii. Unele s-au schimbat, altele au dispărut între timp, dar lumea continuă să muncească. Chiar și pe pandemie.
În satele și cătunele din Apuseni, viața merge liberă mai departe și-n miez de pandemie.
Am invitat 12 fotografi să ne trimită câte o imagine din locurile unde își petrec carantina sau din drumurile lor pe teren, unde documentează realitatea acestor zile.
Anul ăsta, Paștele este sărbătorit în același mod de către romano-catolici, greco-catolici și ortodocși: cu bisericile închise și fără credincioși. Am participat la trei slujbe, să înțelegem cum arată o ceremonie fără oameni.
Odată cu carantina, am început să țin un jurnal din text și imagini și să le fac portrete câtorva prieteni, aflați și ei în izolare. Chiar dacă am păstrat distanța, fotografia mi-a dat ocazia să mă mai văd cu oameni.
Remus Țiplea a documentat timp de aproape 10 ani nunțile din Oaș. Expoziția și lansarea cărții de fotografie au fost anulate, așa că facem un tur virtual.
100 de ani de viață pe pământ în 25 de fotografii de arhivă
Pe când oamenii au început să se retragă în case, am luat la pas Bucureștiul ca să-l văd cum se schimbă.
Prima ediție a Festivalului „Ionică Minune” a însemnat două zile - ultramaraton de muzică lăutărească, cu artiști de la 9 la 60+ de ani.
Fotograful Ramin Mazur documentează de patru ani cum realitatea prezentului își face loc în tradiții cu măști din Ucraina, Moldova și România, unde converșii se întâlnesc cu opincile.
Câțiva artiști scot la lumină o arhivă prețioasă de fotografii făcute în satele Moldovei sovietice de un muncitor la colhoz.
Fotografele Ioana Cîrlig și Ioana Andrei au documentat viața studenților în căminul de la UNARTE, derulată între mese luate împreună, petreceri și nopți albe pe coridoare.
În fiecare an, la final de noiembrie, mulți oameni se adună în Munții Bucegi, convinși că vor vedea o piramidă energetică. Anul acesta, fotograful Petruț Călinescu a fost și el pe teren.
În ultimii patru ani, George Mieluș mers la zeci de concerte, să-i fotografieze pe muzicienii underground din România înainte și după ce ies de pe scenă.
Mii de oameni au ieșit duminică pe străzile capitalei, pentru a cere Ministerului Apelor și Pădurilor să oprească crimele tăierilor ilegale de păduri din România. Ministerul a rămas, ca de obicei, impasibil.
Mircea Reștea a fost la cel mai mare târg anual din Estul Europei și a stat de vorbă cu românii care-și vindeau produsele, de la haine, la statui.
O mie de tineri din București au ieșit pe străzi să ne avertizeze că trebuie să luăm măsuri pentru planeta noastră bolnavă.
Artiștii din colectivul Temps Zero folosesc sunetul și imaginea pentru a privi mai adânc în intimitatea existenței. Aveți ocazia rară să-i vedeți la București, într-un performance și într-o expoziție.
Festivalul de jazz de la Gărâna văzut prin ochii a doi dintre cei mai buni fotografi tineri de la noi, cu muzică de pus pe rană și dealuri nesfârșite.
Fotograful Ciprian Hord a documentat proiectul „Lectura ne face mai buni”, prin care o învățătoare dintr-o comună din Arad încearcă să îi facă pe copii să se îndrăgostească de citit.
Artistul, fotograful, videograful, scriitorul și traducătorul japonez trăiește de 11 ani în est: România, Ucraina, Kyrgyzstan, Kazakhstan - și acum Moscova.
Despre imagine, manipulare și artă: interviu cu Thomas Ruff, unul dintre cei mai influenți fotografi din zilele noastre.
A fost săptămâna Pride în Cluj și am prins cele două manifestații într-un album foto și 11 povești.
O fotojurnalistă a mers pe urmele Papei pretutindeni în România, de la Catedrala Sf. Iosif și Palatul Culturii din Iași, până în comunitatea de romi de la Blaj vizitată de Suveranul Pontif.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Actorul Andrei Șerban citește din însemnările unor călători străini care au fost prin părțile astea de lume acum un secol sau două. Ce s-a schimbat și ce am păstrat de atunci?
