Primul articol din seria București înconjurător îți arată cum e viața lângă gropile de gunoi a Bucureștiului.
O serie care explorează cum e viața la marginea unei zone metropolitane europene, când proiectele de mediu se concentrează doar pe centru.
O cercetătoare în paleoclimatologie și schimbări climatice ne explică de ce speciile, inclusiv omul, nu au timp să se adapteze schimbărilor care apar odată cu creșterea temperaturii globale.
Conceptul anti-globalist de suveranitate alimentară pare să devină un instrument folosit pentru câștigarea voturilor de dreapta, încălcarea regulilor de mediu și menținerea agrobusiness-ului cel de toate zilele.
Am întrebat trei tineri activiști de mediu cum văd implicarea tinerilor, dar și descurajarea cu care se confruntă când vine vorba de schimbările de climă.
O serie de recomandări care te ajută să te uiți la mediu altfel.
_Solutia_bicicletei_thumb.png){kind=spacer}
O cercetătoare în mobilitate urbană ne ajută să înțelegem numeroasele moduri în care infrastructura pentru biciclete poate îmbunătăți viața în orașe.
_Spatiul_ocupat_de_masini_thumb.png){kind=spacer}
Modul în care ne mișcăm este una dintre cele mai importante componente ale amprentei noastre de carbon, alături de alegerile noastre alimentare. Ce schimbări aduc anii următori? Ce putem face pentru a micșora amprenta de carbon?
De peste 20 de ani, un Leviatan compus din cărămidă, oțel și material uman, a fabricat sute de milioane de anvelope - plus fumuri, smoguri și noxe.
Uniunea Europeană pregătește o revoluție a agriculturii organice. Care sunt riscurile și oportunitățile pentru muncitorii prost plătiți de pe câmpurile Italiei?
În România, se risipesc 70 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor anual. Cum s-a ajuns aici și ce putem face ca să consumăm mai responsabil?
-2_thumb.jpg)
„Sfat” e un proiect de cercetare în care 20 de tineri au întrebat vârstnicii despre obiceiurile lor, mai prietenoase cu mediul decât ale noastre.
Pentru proiectul „The Bear Necessities”, Ioana Moldovan a vorbit cu biologi, ONG-iști și vânători, care nu se pot pune de acord a cui responsabilitate sunt urșii din România.
Spre deosebire de Mediterana, Marea Neagră nu e parte din geografia și istoria noastră imaginară.
O proză scurtă despre oameni și reproducere, într-o societate distopică, dar care seamănă prea mult cu cea în care deja trăim.
Patru titluri care ne invită să învățăm supraviețuirea, solidaritatea și salvarea, de la plate, activiști și indigeni.
O fotografă belgiană a documentat 106 gropi de gunoi din cinci țări, printre care și România. Imaginile ei arată cum deșeurile sunt o oglindă a societății, dar și cum ajungem să schimbăm peisajul natural.
_thumb.jpg)
„Nu-mi pot proteja fiica de viitor și nici măcar nu pot să îi promit o viață mai bună. Tot ce pot să fac este să o învăț să îi pese,” scrie Jonathan Safran Foer în ultima lui carte.
O activistă de mediu care și-a pierdut familia într-un super-taifun vorbește despre prețul schimbărilor climatice.
Mii de oameni au ieșit duminică pe străzile capitalei, pentru a cere Ministerului Apelor și Pădurilor să oprească crimele tăierilor ilegale de păduri din România. Ministerul a rămas, ca de obicei, impasibil.
O mie de tineri din București au ieșit pe străzi să ne avertizeze că trebuie să luăm măsuri pentru planeta noastră bolnavă.
Am stat de vorbă cu un tânăr român care s-a alăturat mișcării Extinction Rebellion, una dintre cele mai vocale grupări globale pe teme legate de schimbări climatice.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
