Americanii

Episodul 5. „Arz-o focu-America”

De Mara Mărăcinescu, Diana Meseșan, Claudia Câmpeanu, Flora Pop, Bianca Karda, Ilustrații de Roma Gavrilă

Publicat pe 18 decembrie 2018

La începutul acestui an, sunetista Mara Mărăcinescu a descoperit cântecul „Arz-o focu-America”, despre emigrația timpurie în America, în timp ce lucra cu Rucsandra Pop, nepoata etnologului Mihai Pop, la proiectul Mostenirea Mihai Pop. Cântat de Rafira Jurcovan și cules în 1929 în Drăguș de către Constantin Brăiloiu și Mihai Pop, cântecul a fost punctul de plecare pentru podcastul „Americanii”, despre începuturile migrației în masă de la noi.

În 1929, o echipă de cercetători condusă de sociologul Dimitrie Gusti a mers în Drăguș, un sat din județul Brașov, pentru a studia muzica, dansurile, arhitectura sau limbajul celor din Drăguș. Satul avea 1.453 de locuitori atunci.

Printre cântecele descoperite și înregistrate ulterior, erau multe despre emigrarea în America. Iar asta nu era întâmplator. Din 320 de gospodării, aproape jumătate (183) „au participat cu membri la emigrare”, scria Adrian Gh. Negrea în 1933, în articolul „Procesul de emigrare a drăguşenilor în America”, publicat în „Arhiva pentru Ştiinţă şi Reformă socială.”

Migrația nu a fost o noutate pentru drăgușeni. Ciobanii erau obișnuiți cu „acele transhumanțe dela munte spre mare în nevoia de a procura adăpost oilor”, și în felul ăsta „s-au deprins ei cu drumuri lungi și cu absențe îndelungate de acasă fără a se simți izolați, ci din contră privind depărtarea ca un lucru obișnuit,” scria Negrea.

Se pare că primul care a emigrat din Drăguș în Statele Unite a fost Iason Tătaru. A plecat în jurul anului 1900 și s-a stabilit în orașul Verona (sunt mai multe orașe cu acest nume în SUA, nu știm despre care e vorba).

Iosif Stoia, un sătean din Drăguș, le-a povestit cercetătorilor din echipa lui Gusti despre începuturile emigrației în America, iar povestea a fost consemnată de către Adrian Gh. Negrea: „S-auzea că s-au dus unii din Ardeal, că unii din satele vecine au fost în America și acolo câștigă bani mulți. Oamenii din Drăguș s-au interesat dacă pot căpăta și ei de lucru. Unii erau fricoși și nu voiau să plece, fiindcă s-auzea că-i ‘stampează’ în frunte și nu se mai pot întoarce. Alții au fost mai curajoși și din cauza datoriilor și-au zis: ‘ce-o hi o hi’ și au plecat.”

În vara asta, în timpul procesului de documentare pentru podcastul „Americanii”, am mers și în Drăguș. Nu aveam contacte acolo, dar speram că s-au păstrat ceva povești. Știam doar că „Arz-o focu-America” fusese cântat de o femeie din Drăguș pe nume Rafira Jurcovan și cules în 1929 de către etnomuzicologul Constantin Brăiloiu și etnologul Mihai Pop. 

Ascultați episodul 5 din „Americanii”. Mara Mărăcinescu este gazda podcastului. 

Cântecul „Arz-o focu-America” a apărut în 1988 pe CD-ul „ROUMANIE. Musique de villages, collection Constantin Brailoiu. Vol. 3 : Transylvanie : Dragus et le Pays de l'Olt. AIMP XI / VDE CD-539” și face parte din colecția AIMP de la Muzeul de Etnografie din Geneva. L-am folosit în podcast cu acordul Muzeului de Etnografie din Geneva.

[Poți să asculți și pe iTunes dacă vrei - sau poți căuta cuvântul Americanii în aplicațiile de podcast de pe telefonul tău]

Mai jos sunt câteva fotografii din curtea Laviniei Rogozea, unde am stat de vorbă și i-am auzit cântând pe toți cei pe care i-ai ascultat în podcast.

Viorica Cârstea, nepoata Rafirei Jurcovan
Lavinia Rogozea. Drăguș, jud. Brașov: „Sigur că și cetățenii din Drăguș s-au înrolat în a pleca în alte țări în străinătate, în dorința de a ieși din sărăcie într-un fel.”
Elena Codrea. Păstrează cu pasiune cântecele din Drăguș.
La Drăguș (județul Brașov), oamenii mai au jurnale și scrisori ale celor plecați la muncă în America.
Fotografie din timpul campaniei sociologului Dimitrie Gusti în Drăguș.
Viorica Cârstea și Victoria Poparad
Virgil Rogozea, strănepotul lui Ermolae Sofonea, plecat în America în 1903.
Monument ridicat în memoria celor plecați în America (Drăguș, BV).

Podcastul Americanii" este produs de către Sunete pe bune și co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

18 decembrie 2018, Publicat în Americanii

Text de

  • Mara MărăcinescuMara Mărăcinescu

    Sunetistă. Caută liniștea. 

  • Diana MeseșanDiana Meseșan

    Reporter. Îi era frică de animale până când a întâlnit-o pe pisica ei, Sumi Jo. Crede că oamenii se pot schimba.

  • Claudia CâmpeanuClaudia Câmpeanu

    Antropolog. După ce a stat cu nasul în cărți poate prea mult timp, a înțeles într-un final că ceea ce contează sunt oamenii și poveștile lor.

     
  • Flora PopFlora Pop

    Violonistă. Face muzică de film.

     
  • Bianca KardaBianca Karda

    Istoric și bibliotecară la Biblioteca Județeană Astra Sibiu. Pasionată de povestea migrației în America.

     

Ilustrații de

  • Roma GavrilăRoma Gavrilă

    Desenează, face colaje și ilustrații, din când în când și bandă desenată. Consumatoare de fistic prăjit. Nu crede în categorii.


Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK