Filosofie / Carte
Quine vs Deleuze
Iulian Bocai
O cronică dublă, atât pentru volumul „Ce este filosofia?”, care încalcă toate regulile rezonabilității, cât și pentru „Țesătura opiniilor”, unde aceste reguli sunt expuse.
O cronică dublă, atât pentru volumul „Ce este filosofia?”, care încalcă toate regulile rezonabilității, cât și pentru „Țesătura opiniilor”, unde aceste reguli sunt expuse.
Cum se uită filosoful Isaiah Berlin la originile romantismului și ce putem învăța noi de aici.
Citiți un fragment din „Elogiu eșecului”, una dintre cele mai revelatoare cărți de filosofie din ultimii ani, în care Costică Brădățan arată cum eșecul poate deveni o unealtă în viețile noastre.
Câteva posibile răspunsuri la întrebarea: „Putem să disociem o operă de autorul ei?”
Cronica unei „evanghelii paranoice a extremei drepte românești, o antologie de teorii ale conspirației pentru care pun gaj în prefață Dan Puric și Claudiu Târziu.”
De la primele tratate protofeministe, la melodia Erikăi Isac, femeile au luat poziție în privința felurilor în care au fost tratate de bărbați.
Iubirea descrisă ca în 1880 în volumele „Vârstele iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin” și „Eros, Logos și Agape”.
„Totul despre iubire” e literatură motivațională stereotipă care produce gânduri atât de generale despre subiectul ei, că te dezarmează prin banalitate.
Promisiunile noastre de Anul Nou dau greș pentru că asta-i menirea lor. Pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi singurul moment al anului când ne permitem să luăm în râs eșecul, râzând în același timp de noi înșine.
Cum definești frumosul și ce legătură are asta cu sexul explică Iulian Bocai în cronica sa la cartea „Experiență estetică” de Jean-Marie Schaeffer.
Lenea nu e văzută cu ochi buni în cultura occidentală, dar poate fi o experiență filozofică în sine.
În volumul „Mic tratat despre marile virtuți”, Comte-Sponville vorbește despre multe virtuți. Una dintre cele mai interesante rămâne prelgerea despre generozitate.
Filosoful Costică Brădățan și Julien Crockett, avocat și publicist, discută despre setea de succes și binefacerile ascunse ale eșecului, despre căutarea și crizele sensului, despre ratați fabuloși ai istoriei, de la care trebuie să ne însușim lecții de viață.
Ce înseamnă că ne mai putem imagina o societate altfel decât capitalistă? Această idee o disecă Mark Fisher în „Realism capitalist. Nu există nicio alternativă?”.
Simplitatea, de la o poziție filozofică împotriva bogăției, la asocierea cu estetica produselor high-end. O cronică a cărții „Filozofia unei vieți simple”.
Ce se întâmplă când ne întoarcem să citim cărțile marilor idoli?
Ce ne mai spune azi cartea-cult „Walden sau Viața în pădure” de Henry David Thoreau.
Ce anume împinge societățile să izoleze membri ai lor și să spună „nu sunt buni”?O cronică a cărții lui Michel Foucault „Istoria nebuniei în epoca clasică”.
Dacă am putea să ne îmbunătățim comportamentul moral printr-o serie de intervenții directe la nivel biologic, am face-o în mod voluntar?
Cum ne uităm la inteligența artificială, „sinele” sau individualismul în contemporaneitate.
Am vorbit cu un „filosof” înzestrat cu inteligență artificială despre specia care l-a creat. Articol din arhivă.
Conferențiarul în filosofie Cristian Iftode scrie despre întâlnirea cu Peter Sloterdijk, unul dintre ultimii „grei” ai filosofiei, maestru al provocărilor subversive, ultimul moștenitor al lui Nietzsche.
Cum e posibil ca un om să facă ceva ce nu este în niciun fel palpabil în interesul său propriu, doar de dragul altora?
De ce nu convinge teoria înapoierii din „Despre viață, destin și nostalgie” și „De ce nu avem o piață a ideilor”.
