Filosofie / Carte
Încercări de aneantizare personală
Iulian Bocai
Cum ne uităm la eșec și cât de multe putem învăța din el? O cronică la volumul „Elogiul Eșecului".
Cum ne uităm la eșec și cât de multe putem învăța din el? O cronică la volumul „Elogiul Eșecului".
Ce rol au jucat copiii în formarea României de azi? Oare turcii chiar au furat copii de pe meleagurile noastre? Și când am început să ne uităm la copii ca la ființe inocente? Găsești răspunsuri la aceste întrebări – și multe altele – într-un interviu cu Marina Îngustu, autoarea unei cărți despre istoria copilăriei în România modernă.
Transilvăneanul Hermann Oberth a fost unul dintre părinții zborului spațial, dar și unul dintre cercetătorii angajați să dezvolte rachete balistice pentru armata lui Adolf Hitler. Azi, România îl omagiază prin busturi și plăcuțe cu nume de străzi.
O cineastă-cercetătoare, o producătoare de film și o activistă pentru drepturile femeilor îți spun ce le înfurie (și ce fac ca să schimbe ceva pe lumea asta).
Acum zece ani am început să plătesc pentru streaming ca să nu mai piratez muzică. În 2026, nu mai sunt deloc sigur că asta e soluția etică.
Citește în avanpremieră un fragment din cea mai recentă carte a lui Judith Butler, una dintre cele mai controversate autoare de azi.
29 de răspunsuri de la artiști, curatori, galeriști, colecționari, cronicari și comunicatori culturali din România.
31 martie 2026 este ultima zi în care Europa Liberă va mai publica vreun material în România. Publicația este urmașa Radio Europa Liberă, legendarul post de radio care, în timpul Războiului Rece, a fost o sursă de informație necenzurată pentru țările est-europene. Am invitat un fost reporter tânăr al Europei Libere să stea de vorbă cu Liviu Tofan și Sabina Fati – jurnaliști din două generații diferite, care au jucat roluri cheie în viețile redacției.
Ce aflăm despre Susan Sontag din biografia unei femeii care a locuit în casa ei.
Despre o carte de eseuri scrise ca pe „o formă de penitență pentru o crimă necomisă, dar și ca pe o variantă de terapie intelectuală”.
În timpul alegerilor prezidențiale din 2025, am stat pe rețelele sociale de pe un cont de băiat de 16 ani. Am notat ce am văzut pe feed-uri și care a fost experiența mea emoțională, dar mai ales am văzut cum sunt tratați tinerii de algoritmii de recomandare.
Cum vorbim despre a avea sau nu copii? O sociologă a analizat zeci de mărturii colectate de la mame și persoane fără copii deopotrivă, care reflectă realități mai puțin discutate ale maternității (sau absenței ei) în spațiul public românesc.
La 170 de ani de la abolirea sclaviei romilor pe teritoriul României de azi, un scurtmetraj de animație îți arată legătura profundă, dar adesea ascunsă, dintre biserică și un capitol din istoria noastră despre care încă vorbim prea puțin.
Cazul Jeffrey Epstein este relevant pentru mediul academic și pentru știință, nu pentru ceea ce ar fi „produs” intelectual, ci pentru că ilustrează într-o manieră brutală felul în care banii privați, capitalul social și conectarea la rețelele de influență pot pătrunde în ecosistemul academic și îl pot modela din interior.
Într-o lume în care singurătatea și tehnologia merg mână-n mână, iar swipe-urile printre posibili parteneri devin epuizante, o filologă și un scriitor au creat un spațiu sigur pentru dating. Unul în carne și oase, unde prietenia și dragostea sunt pe picior de egalitate.
Ce învățăm azi despre literatură, femei și scris din eseurile Virginiei Woolf?
La aproape un deceniu de la primul val de hype, kendama reapare într-un internet mult mai rapid, mai fragmentat și mai eficient în a crea trenduri, dar și într-un context în care nostalgia a devenit o resursă culturală importantă. Avem influenceri care o repun în circulație, copii care o descoperă pentru prima oară și tineri care o recunosc din propria copilărie digitală.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
De Ziua Culturii Naționale, câteva răspunsuri de la tineri despre relația lor cu artele & cunoașterea, adunate la firul ierbii din sate și orașe mari & mici. Un antidot care să ne arate că tinerii români de azi nu pot fi descriși după un portret robot unic creat din stereotipurile pe care le vedem în media sau social media.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
Dizabilitatea nu e o „condiție” a corpului, ci un fel de a fi într-o lume construită fără a se gândi la toți oamenii ei. În România, pe fondul austerității și al lipsei de infrastructură, incluziunea forțată se traduce adesea în abandon sistemic.
Putem oare consolida o relație de prietenie cu un chatbot și să-l tratăm ca pe confidentul nostru fără riscuri majore? Este oare AI un terapeut eficient și inofensiv?
Lansăm numărul 7 al revistei Scena9 pe hârtie cu o nouă expoziție colectivă în care jurnalismul, arta și confesiunea intimă își schimbă forma pentru a se lăsa trăite, nu doar citite.
