În timpul alegerilor prezidențiale din 2025, am stat pe rețelele sociale de pe un cont de băiat de 16 ani. Am notat ce am văzut pe feed-uri și care a fost experiența mea emoțională, dar mai ales am văzut cum sunt tratați tinerii de algoritmii de recomandare.
Cum vorbim despre a avea sau nu copii? O sociologă a analizat zeci de mărturii colectate de la mame și persoane fără copii deopotrivă, care reflectă realități mai puțin discutate ale maternității (sau absenței ei) în spațiul public românesc.
La 170 de ani de la abolirea sclaviei romilor pe teritoriul României de azi, un scurtmetraj de animație îți arată legătura profundă, dar adesea ascunsă, dintre biserică și un capitol din istoria noastră despre care încă vorbim prea puțin.
Cazul Jeffrey Epstein este relevant pentru mediul academic și pentru știință, nu pentru ceea ce ar fi „produs” intelectual, ci pentru că ilustrează într-o manieră brutală felul în care banii privați, capitalul social și conectarea la rețelele de influență pot pătrunde în ecosistemul academic și îl pot modela din interior.
Într-o lume în care singurătatea și tehnologia merg mână-n mână, iar swipe-urile printre posibili parteneri devin epuizante, o filologă și un scriitor au creat un spațiu sigur pentru dating. Unul în carne și oase, unde prietenia și dragostea sunt pe picior de egalitate.
Ce învățăm azi despre literatură, femei și scris din eseurile Virginiei Woolf?
La aproape un deceniu de la primul val de hype, kendama reapare într-un internet mult mai rapid, mai fragmentat și mai eficient în a crea trenduri, dar și într-un context în care nostalgia a devenit o resursă culturală importantă. Avem influenceri care o repun în circulație, copii care o descoperă pentru prima oară și tineri care o recunosc din propria copilărie digitală.
Din 2020, podcastingul a devenit mainstream în România, dar are și o problemă reală de PR. Care sunt originile lui, în ce stadiu este acum industria și ce podcasturi poți asculta mai departe de crypto bros, energii feminine și interviuri video?
De Ziua Culturii Naționale, câteva răspunsuri de la tineri despre relația lor cu artele & cunoașterea, adunate la firul ierbii din sate și orașe mari & mici. Un antidot care să ne arate că tinerii români de azi nu pot fi descriși după un portret robot unic creat din stereotipurile pe care le vedem în media sau social media.
Care au fost cele mai importante momente legate de industria AI-ul (în lume sau la noi) în anul trecut și de ce.
O discuție cu autorul „Vremea magicienilor. Wittgenstein, Benjamin, Cassirer, Heidegger și marele deceniu al filosofiei” despre relația dintre filosofie și iubire, potențialul malefic al unor idei și deraierile politice ale unor minți sclipitoare.
Dizabilitatea nu e o „condiție” a corpului, ci un fel de a fi într-o lume construită fără a se gândi la toți oamenii ei. În România, pe fondul austerității și al lipsei de infrastructură, incluziunea forțată se traduce adesea în abandon sistemic.
Putem oare consolida o relație de prietenie cu un chatbot și să-l tratăm ca pe confidentul nostru fără riscuri majore? Este oare AI un terapeut eficient și inofensiv?
Lansăm numărul 7 al revistei Scena9 pe hârtie cu o nouă expoziție colectivă în care jurnalismul, arta și confesiunea intimă își schimbă forma pentru a se lăsa trăite, nu doar citite.
E greu de găsit azi un cuvânt care să producă mai multă polarizare socială decât „progres”. Recent, liderii Partidului Social Democrat au căzut chiar de acord să-l scoată din statutul lor. Care a fost însă traseul acestui concept în istoria gândirii?
La câteva zile după ce troița lui Corneliu Zelea Codreanu de la Tâncăbești a fost retezată cu drujba, a avut loc comemorarea a 87 de ani de la moartea fostului lider al Mișcării Legionare. Mai multe mașini de poliție, dube de jandarmi și alte câteva cu numere de la Ministerul de Interne fără inscripții au vegheat locul comemorării, la care anul acesta s-au strâns foarte puține persoane. Niciun preot nu și-a mai făcut simțită prezența, iar participanții n-au mai fredonat cântece legionare.
25 de liceeni de la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”din București au mers la Amber Studio, una dintre cele mai importante companii românești de dezvoltare de jocuri video, să afle cum se face, în realitate, un joc.
Oamenii Dreptății e un spectacol de storytelling care culege povești despre dreptate, curaj și implicare, de la voci neconvenționale. Următoarea ediție va avea loc în București, pe 15 noiembrie, de la ora 19:00, în Aula Politehnica București.
Industria de gaming se infiltrează în tot mai multe aspecte ale societății noastre. Cum se întâmplă asta și ce riscăm în această nouă realitate.
Într-un eseu care îmbină actualitatea politică și istoria culturală, Costică Brădățan scrie despre scindarea României între Est și Vest și despre rezultatul celor mai recente alegeri electorale, la intersecția celor două zone de influență.
Labubu e micul monstru zâmbitor ce se agață de tine, fie că vrei, fie că nu. E pufos, smotocibil, scump (în toate sensurile), polarizant de drăgălaș. Pare venit de nicăieri, pus în poala noastră colectivă de aceeași mână invizibilă care (sanchi) ar regula sistemele contemporane de valori și dorințe.
Cum se uită trei jurnaliști, un critic de film, un ONG feminist și o psihoterapeută la Insula iubirii.
Se retraduce „Istoria sexualității” a lui Foucault, una dintre cele mai reputate cărți pe tema, atât de prezentă în ultimii anii la noi, a sexualităților divergente.
„O metropolă a fructelor și legumelor” din satul maghiar Tarcal, în regiunea viticolă Tokaj, îmbină ospeția cu teoria, grădinăritul organic, permacultura, biodinamica și arta, totul sub semnul diversității.
