Luna asta, vorbim la Scena9 despre jurnalism și crizele lui: extremismul, polarizarea societății, epuizarea tuturor, jurnaliști și public deopotrivă, în fața torentelor de știri, elanul dezinformării înfrățit cu tehnologii din ce în ce mai potente de falsificat realitatea.
Svetlana Aleksievici, singura laureată a Premiului Nobel pentru Literatură care a obținut distincția pentru lucrări nonficționale, apropiate stilistic jurnalismului, împlinește mâine, 31 mai, 77 de ani.
Ce mai e astăzi umorul politic? Doar glume pe seama unor oameni care, întâmplător, activează în zona luptei pentru putere?
Am stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu-Cojocea, directoarea editorială de la Trei, ca să aflăm de ce ce înseamnă să fii editor de carte în epoca AI, de ce avem nevoie de filosofie în vremurile noastre tensionate și ce putem învăța unii de la alții.
Am citit cele două cărți publicate de candidatul extremist George Simion: „Blocați în labirint”, și „Cum i-am cunoscut pe Klaus Iohannis, Dan Barna, Traian Băsescu și Ion Iliescu ” și am înțeles de ce Simion se îndreaptă cât, poate de natural, spre fascism.
Stai pe net. Scrollezi liniștit/ă. Și totul pare ok. Dar, fără să-ți dai seama, împrejurul tău se adună creaturi bizare, gata de atac. Arată funny, au nume absurde și povești hilare. Nicio șansă să scapi.
De 35 de ani, românii speră să salveze țara de la colaps prin puterea deciziilor lor. Din punct de vedere social însă, colapsul deja s-a produs – el e singurătatea. Cum am ajuns aici?
Cine câștigă între carte, film, joc video sau fan-fiction?
Autoarea Roxana Eichel analizează cum a influențat exilul trei dintre cei mai mari critici literari români.
Extremismul s-a normalizat, s-a mutat dinspre margine spre centrul sistemului politic, devenind atât de seducător încât este emulat și de lideri politici ai partidelor coaliției guvernamentale. Una dintre schimbările fundamentale care a contribuit la acest reviriment e transformarea sferei publice. Astăzi, prin digitalizare, social-media și inteligență artificială, avem o nouă sferă publică, preponderent digitală.
Ce înseamnă reprezentare politică când politicianul jignește, instigă și denigrează? Dacă deputatul AUR Mihail Neamțu reprezintă cetățenele și cetățenii, ce valori și interese reflectă acest tip de reprezentare?
Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Mai mulți cercetători și cadre didactice cer Primăriei Timișoara să redenumească șase străzi din oraș, ce poartă numele unor personaje cu legături legionare. La aproape un an și jumătate de la depunerea petiției, Primăria continuă să amâne luarea unei decizii. Cum alegem pe cine comemorăm în spațiul public și cum putem vorbi responsabil despre cei cărora le admirăm opera și munca, dar care au contribuit, totodată, la ascensiunea unui regim politic extremist?
În jocurile video, corpul personajului principal este, de obicei, motiv de mândrie. Pe măsură ce progresăm în joc, corpul reflectă abilitățile pe care le dobândim. Recent, două jocuri au ales să reflecte alienarea contemporană față de propriul corp.
O analiză a „Hillbilly Elegy”, cartea care l-a făcut celebru pe vicepreședintele J.D. Vance.
Expoziția „Museum of Real Estate Development”, care a avut loc între 3 august și 31 octombrie 2024 la tranzit.ro/iași, a fost un spațiu de reflecție asupra impactului speculei imobiliare și financiare asupra comunităților.
„Pentru o nouă cultură critică românească” nu e nici radicală, nici militantă, dar nici perfectă.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
O sufragerie e o sufragerie e o sufragerie. Dar întotdeauna va fi mai mult de atât. Ne-o arată cea mai recentă expoziție de la Rezidența9, „Atâta s-a putut”. O expoziție despre greșeli, unde într-una dintre încăperi e amenajată o sufragerie.
Când vine vorba de conflicte între oameni și animale, soluțiile propuse sunt adesea brutale: animalele trebuie să dispară. Aceste decizii implică convingerea adâncă înrădăcinată că omul este, pur și simplu, mai important decât celelalte viețuitoare. Dar are sens să privim lucrurile așa?
O cercetătoare maghiară în istorie prezintă câteva strategii politice care pot fi adoptate de actorii progresiști împotriva mișcărilor anti-gen.
Un interviu cu profesorul universitar Marius Turda, autorul cărții „În căutarea românului perfect”, despre istoria lungă și ignorată a eugeniei în România. Despre rasism, antisemitism și ale moșteniri ale eugeniei, care alimentează azi discursuri ale urii și politici ale discriminării în societățile noastre polarizate.
Care e legătura între anarhiștii secolului XIX, naționaliștii hinduși și teroriștii extremiști?
