De anul ăsta, o facultate de la Universitatea din București oferă un curs de studii culturale despre jocurile video. Dar care e legătura dintre identitatea culturală și gaming?
„Acasă în lume”, un volum de antropologie vizuală coordonat de Vintilă Mihăilescu și Ioana Tudora, ne îndeamnă să definim diferența dintre „casă” și „acasă”.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
_thumb.jpg)
Aproape 50.000 de oameni au semnat o petiție prin care cer ca vloggerul acuzat de instigare la violență asupra femeilor să fie „scos de pe Internet”. E, oare, posibil acest lucru? Dar mai ales: este drept?
După legea care ar elimina conceptul de gen din școală, Ungaria, Polonia, Brazilia ne așteaptă în comunitatea selectă a statelor iliberale. Dar ce înseamnă mai exact acest concept și cum a devenit el sperietoare?
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
Am invitat copii de vârste diferite să-și deseneze experiențele din izolare și lupta oamenilor mari cu pandemia de coronavirus.
_thumb.jpg)
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
Un filosof vorbește despre vorbește despre legătura strânsă dintre politică, biologie și epidemii.
În weekendul de după încheierea stării de urgență, ne-am plimbat între Constanța și Mamaia, să vedem cum iese litoralul din carantină.
_thumb.jpg)
Nevoia de acționa împreună din simpatie duce la o conștientizare a problemelor sociale. Dar prejudecățile noastre despre lume și despre ceilalți ne pot tăia din avântul binefacerii.
Șapte adolescenți din diverse orașe din țară povestesc despre viața lor în izolare, despre transformările prin care trec în această perioadă și despre cum e să faci școală online.
Mai mulți antropologi care au studiat boala și corpul vorbesc despre noile experiențe corporale pe care le trăim în timpul pandemiei COVID-19.
Ca să înțelegem cum am ajuns în punctul în care un cunoscut politolog postează o „glumă” rasistă, am trecut în revistă trei decenii de umor românesc rasist.
Chiar dacă mare parte dintre afirmațiile potrivit cărora noul coronavirus ar proveni dintr-un laborator din Wuhan, sunt respinse din start ca fiind fake news, această ipoteză este posibilă.
_thumb.jpg)
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
_thumb.jpg)
O epopee despre nașterea unei culturi de maia și coptul unei pâini ca pe vremuri. Recomandată și ca antidot împotriva anxietății.
Umorul este un instrument de supraviețuire care mai taie din puterea paralizantă a evenimentelor macabre. E ca o ultimă protecție împotriva disperării și a fricii.
_thumb.jpg)
Dacă vrem ca lumea să nu se transforme într-un univers orwellian, cred că trebuie gândite modalități de eliminare totală a stării de urgență din constituții și sisteme legale internaționale.
Estimările sugerează între 12 şi 18 luni pentru un vaccin anti-COVID-19. Dar din moment ce s-au anunţat deja primele administrări de vaccin experimental la câțiva voluntari, de ce durează atât?
Un antropolog explică de ce am am golit rafturile de făină și drojdie, precum și de ce ne-am apucat de copt pâine de casă în timpuri de pandemie.
_thumb.jpg)
Despre cum controlul asupra propriului corp poate fi preluat de coronavirus (înainte chiar să-ți dai seama).
Un avocat evreu ucis în pogromul de la Iași l-a inspirat pe Curzio Malaparte să scrie unul dintre primele romane despre tragediile produse de regimurile fasciste.
