Carte / Coronavirus
Prima carte despre pandemie
Mihai Iovănel
„Pandemia veselă și tristă”: iată primul volum fiction de autor publicat în România despre pandemia de coronavirus, o culegere de șase povestiri semnată de Florina Ilis.
„Pandemia veselă și tristă”: iată primul volum fiction de autor publicat în România despre pandemia de coronavirus, o culegere de șase povestiri semnată de Florina Ilis.
Citește un fragment din cartea lui Leslie Jamison, „Recuperarea. Ce urmează după dependență”, un studiu amplu al relației dintre scris și alcool.
_thumb.jpg)
Un capitol din „Walden sau Viața în pădure”, cartea-manifest în care H.D. Thoreau vorbește nevoia de schimbare și importanța unei vieți simple, trăită în acord cu natura.
Cu prilejul avioanelor care bubuie afară de Ziua Aviației, o listă dedicată prezențelor aviatice în literatura română.
Facebook, după cum o spun mulți autori din „Viața pe Facebook”, este un dușman cam în aceeași măsură în care este și un prieten.
Citește un fragment din cartea unei cercetătoare care pune omul față-n față cu reflexia sa, cimpanzeul.
Citește un fragment din „Elogiul mersului”, o carte care ne explică cum mersul ne poate face mai fericiți și mai sănătoși.
O listă de poeme, povestiri, romane, piese de teatru, care acoperă un spectru larg de emoții. Se pare că statuile n-au fost niciodată prea ușor de înțeles.
_thumb.jpg)
O carte proaspăt apărută spune cu forță povestea vieții lui Friedrich Nietzsche, unul dintre cei mai influenți gânditori din istorie, deopotrivă detestat și adorat.
Prima carte pentru copii despre istoria romilor e în lucru.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Istoria secretă” de Donna Tartt cuprinde un lung șir de aluzii culturale a căror descifrare este un roman polițist în sine.
_thumb.jpg)
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
_thumb.jpg)
Cum a apărut viața pe Pământ? E una dintre marile întrebări ale omenirii, la care nenumărați cercetători și gânditori continuă să caute răspuns. O nouă carte scrie istoria acestor căutări.
★★★★★☆☆☆☆☆ În „Isus al meu”, Gabriel Liiceanu îl privatizează pe Isus așa cum l-a privatizat și pe Noica în „Jurnalul de la Păltiniș”.
Citește fragmente din James Baldwin și Ta-Nehisi Coates, ca să înțelegi de ce e nevoie de mișcarea Black Lives Matter.
★★★★★☆☆☆☆☆ În „Cartea pentru bărbați”, aurul înțelepciunii e tras într-un lănțic foarte pervers ascuns sub sutană: este de fapt o carte cu bătăi.
_thumb.jpg)
Citiți un fragment din cartea „Tribul. Despre întoarcerea acasă și apartenență”, scrisă de jurnalistul american Sebastian Junger.
Citiți trei texte ale lui F. Brunea-Fox, unul dintre cei doi tați fondatori ai reportajului românesc, despre viața Bucureștiului interbelic. Reportajele lui publicate între 1927 și 938 au apărut de curând la Polirom.
★★★★★☆☆☆☆☆ Zeii sunt magnifici, dar reci și morți, iar muritorii sunt supuși pieirii. Între aceste două lumi nesatisfăcătoare își duce Circe viața.
-2_thumb.jpg)
★★★★★☆☆☆☆☆ Tatiana Niculescu scrie despre Coroană, Biserică și mișcarea legionară. Cea mai recentă biografie publicată de ea poate fi văzută ca o sinteză a cărților anterioare.
Am stat de vorbă cu Kenizé Mourad, o scriitoare cu câteva decenii de experiență de reporter în Orientul Mijlociu, despre romanul în care vorbește despre contrastele Pakistanului de azi.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Creionul de tâmplărie”, cel mai recent volum al lui Mircea Cărtărescu, este mai mult o culegere decât o carte.
_thumb.jpg)
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
Ambivalența figurii doctorului, prinsă între erou și șpăgar/incompetent, nu e o invenție recentă.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.