Carte / Religie
Savatie Baștovoi îi povățuiește pe bărbați
Mihai Iovănel
În „Cartea pentru bărbați”, aurul înțelepciunii e tras într-un lănțic foarte pervers ascuns sub sutană: este de fapt o carte cu bătăi.
În „Cartea pentru bărbați”, aurul înțelepciunii e tras într-un lănțic foarte pervers ascuns sub sutană: este de fapt o carte cu bătăi.
_thumb.jpg)
Citiți un fragment din cartea „Tribul. Despre întoarcerea acasă și apartenență”, scrisă de jurnalistul american Sebastian Junger.
Citiți trei texte ale lui F. Brunea-Fox, unul dintre cei doi tați fondatori ai reportajului românesc, despre viața Bucureștiului interbelic. Reportajele lui publicate între 1927 și 938 au apărut de curând la Polirom.
★★★★★☆☆☆☆☆ Zeii sunt magnifici, dar reci și morți, iar muritorii sunt supuși pieirii. Între aceste două lumi nesatisfăcătoare își duce Circe viața.
-2_thumb.jpg)
★★★★★☆☆☆☆☆ Tatiana Niculescu scrie despre Coroană, Biserică și mișcarea legionară. Cea mai recentă biografie publicată de ea poate fi văzută ca o sinteză a cărților anterioare.
Am stat de vorbă cu Kenizé Mourad, o scriitoare cu câteva decenii de experiență de reporter în Orientul Mijlociu, despre romanul în care vorbește despre contrastele Pakistanului de azi.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Creionul de tâmplărie”, cel mai recent volum al lui Mircea Cărtărescu, este mai mult o culegere decât o carte.
_thumb.jpg)
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?
Ambivalența figurii doctorului, prinsă între erou și șpăgar/incompetent, nu e o invenție recentă.
Aș căuta mai degrabă să recitesc cărți personale și specifice, care vorbesc despre moarte, despre materia vieții, despre iluzii, despre cum ne putem consola.
În vreme de epidemie, am invitat câțiva scriitori români să urmeze îndemnul autorului italian Alessandro Barrico: să atenueze cu o pagină de literatură anxietatea provocate de coronavirus.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cel mai faimos început de roman românesc de după 1989 aparține Ioanei Bradea, al cărei „Băgău” a fost recent reeditat.
★★★★★☆☆☆☆☆ În romanul lui Aslı Erdoğan, „Orașul în mantie purpurie”, Rio de Janeiro este o formă de infern.
Pentru că tocmai a avut loc gala premiilor Oscar, iată o listă de 10 ficțiuni (romane, dar și povestiri și chiar poeme narative) care au ca temă cinemaul.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Și se auzeau greierii” este un roman pe cât de scurt, pe atât de intens, pentru că privește problema avorturilor din România anilor '80.
O carte proaspăt apărută ne propune să privim începuturile dominației creștinismului și ca o demonstrație de violență și intoleranță.
O proză scurtă despre o despărțire mocnită dintr-un oraș de provincie, de la unul dintre cei mai buni scriitori tineri din România.
★★★★★☆☆☆☆☆ Deși manelele intraseră în circuitul academic al acceptabilității, încă nu produseseră influență la nivelul discursului artistic. Până la Timotei Drob.
Un grup de arhitecți și fotografi readuce la viață, într-un volum nou, opera lui Horia Creangă - cel mai important arhitect al modernismului românesc.
În epoca Facebook, toți ținem jurnale - dar care sunt cele mai expresive jurnale din cultura română?
Cum stabilim relevanța unei cărți proaste? Vânzări, autor, editură, temă? După cum veți vedea, câte puțin din fiecare.
Citește un fragment din „Rămâi cu mine”, o poveste de iubire care se desfășoară în Nigeria ultimelor decenii.
În premieră, despre femei din România care nu s-au supus și, astfel, prin explorare, invenție și grijă, au schimbat colțul lor de lume.
Citește un fragment dintr-un bestseller New York Times despre anxietate.
Trei istorici scriu despre efectele epidemiilor de ciumă, holeră, pelagră și gripă spaniolă, care au lovit România în ultimele trei secole.
_thumb.jpg)
Cum a apărut carantina în Europa și cum și-a făcut ea drum prin sistemul de sănătate publică din România?
Cum arăta sistemul medical din satele românești la sfârșitul secolului 19? Și ce are în comun cu cel pe care-l vedem azi?