În 2023, în România, o campanie amplă de dezinformare submina proiectul de lege pentru prevenirea separării copilului de familia sa. Venit în urma presiunilor societății civile și UE, proiectul încerca să îmbunătățească modul în care autoritățile acționează pentru a preveni despărțirea copiilor vulnerabili de familiile lor. Politicieni din partide ca AUR, SOS și PNL au susținut contrariul: că autoritățile ar vrea să ia copiii din familii; au stârnit astfel un val de panică în societate, în fața căruia guvernanții s-au arătat nepregătiți.

Campania punea în joc tactici și grupări aidoma celor care duseseră la blocarea Strategiei Naționale pentru Copil în Bulgaria, în 2019. În ambele țări, comunitatea romă a devenit ținta manipulării. Numai că, spre deosebire de România, în Bulgaria separarea forțată a copiilor romi de familie este o problemă bine documentată, centrală în activitatea ONG-urilor care militează pentru demnitatea și drepturile romilor. 

De ce sunt romii ținta manipulării și cine încearcă să răspândească dezinformarea în comunitățile rome la nivel european? 

În cele ce urmează, plecând de la documentarea situației din Bulgaria și de la discuțiile purtate cu activiști și jurnaliști europeni, arătăm cum abuzurile autorităților împotriva romilor au creat terenul propice pentru dezinformare în UE. 

Bulgaria: Cum a dus un val de dezinformare la retragerea proiectului Strategiei Naționale pentru Copil

„Dumnezeule, ce fel de experiment mai e și ăsta?”, s-a întrebat activistul rom Ognyan Isaev, când, abia intrat în orașul Sliven din Bulgaria, a văzut sute de părinți alergând în direcția școlilor din localitate. Pe 7 octombrie 2019, Isaev venise în oraș pentru a demara un proiect școlar pentru performanță educațională în cadrul organizației Trust for Social Achievement. Uitându-se din mașină la mulțimea panicată din Nadezhda, un cartier limitrof locuit preponderent de romi, Isaev și-a zis: „Suntem în mijlocul experimentului.”

„Când vezi o astfel de mulțime, te gândești că s-a întâmplat ceva”, explică activistul. După câteva minute, Isaev a aflat motivul agitației de pe social media, unde circula zvonul că serviciile sociale urmează să ia copiii de la școală ca să-i ducă în Norvegia. 

În 2019, Bulgaria urma să adopte Strategia Națională pentru Copil 2019-2030. Susținut de UNICEF și societatea civilă, planul urmărea o mai bună protecție a familiilor vulnerabile, prevenirea abuzului împotriva copiilor și investiții în diversificarea serviciilor oferite celor mici. Conform datelor Eurostat, în 2018 33,7% dintre copiii bulgari se aflau în risc de sărăcie.

Numai că, între timp, pe Facebook-ul bulgar circulau narațiuni de dezinformare asemănătoare celor care aveau să stârnească un val de panică în România, în 2023. Barnevernet, sistemul norvegian de protecție a copilului, fusese transformat în păpușarul din umbră: Norvegia ar fi cofinanțat proiectul, cu scopul de a-i da pe copiii bulgari în adopție cuplurilor gay norvegiene. Falsa narațiune era că statul bulgar imită modelul norvegian de protecție a copilului, putând să ia copiii din familiile lor pentru motive banale – de exemplu, dacă părinții nu le-au cumpărat jucării sau înghețată. 

„O alianță sinistră de organizații și interese” a stat la baza deturnării proiectului legislativ, subliniază Delia Pop, director al fundației Tanya’s Dream, o organizație care militează pentru prevenirea separării copiilor de familiile lor. Strategia a fost întâmpinată de un val uriaș de dezinformare, susținut de grupări conservatoare și politice extremiste. Cei care se opuneau legii spuneau că „Vestul imoral” ar ataca familia tradițională prin acest proiect legislativ. Biserica Ortodoxă Bulgară a susținut atunci că părinții au dreptul să-și lovească copiii pentru a-i disciplina, pentru ca apoi să revină asupra declarațiilor, după ce acestea au stârnit un val de critici din partea societății civile. 

VMRO-BND, un partid de extremă dreapta, afirma că această strategie caută naționalizarea copiilor bulgari. „Spuneau că ONG-urile vor să-i fure pe copiii bulgari, să-i trimită în Norvegia, ca să fie adoptați de cupluri gay, că ar exista o piață gay în Bruxelles unde sunt vânduți copiii bulgari, tot soiul de narațiuni”, explică Ognyan Isaev.

Eforturile susținute de dezinformare au generat un „un val de isterie colectivă și proteste”, conform Eurochild. S-au organizat mitinguri împotriva proiectului în mai mult de 20 de orașe din Bulgaria. Rețeaua Națională pentru Copii din Bulgaria, din care fac parte 152 de ONG-uri, a încercat să combată dezinformările, dar fără sprijin din partea autorităților. Într-un final, prim ministrul de atunci, Boyko Borisov, a declarat că proiectul a fost retras din dezbatere. 

Cu un an înainte, Convenția de la Istanbul, care urmărește să combată violența împotriva femeilor, fusese ținta unei alte campanii de dezinformare în Bulgaria. Opozanții săi susțineau că adoptarea convenției viza introducerea ideologiei de gen în legislație. Succesul deplin al campaniei din 2018 s-a văzut în 2021, când Curtea Constituțională bulgară a respins strategia europeană împotriva violenței de gen, considerând-o neconstituțională. 

Ce factori favorizează dezinformarea în comunitățile rome?

La fel ca în România, și comunitățile rome din Bulgaria au căzut pradă valului de dezinformare cu privire la separarea copiilor de părinți. De frică, unii părinți din orașele Sliven, Yambol și Karnobat chiar și-au retras copiii de la școală pentru scurt timp. „Nu doar comunitatea romă (a fost dezinformată, n.r.), dar sunt unele narațiuni care prind bine printre romi”, subliniază Isaev, expert și în metode de dezinformare.

Dacă la nivelul publicului general, discursul urmărea îngrijorarea părinților, pentru romi acesta atingea și o valoare importantă în cultura lor tradițională. Familia și copilul sunt noțiuni centrale în sistemul valorilor din comunitatea romă: „Să ai o familie mare, să ai copii, să ai un cămin pentru familia extinsă”, subliniază Isaev. „Subiectul e extrem de important pentru romi, din punct de vedere cultural, emoțional.” 

Conform literaturii de specialitate, comunitatea romă se confruntă cu două tipuri de dezinformare. Pe de-o parte, romii sunt ținta discursurilor rasiste, care transmit populației majoritare narațiuni ostile față de aceștia, de exemplu: romii pleacă în străinătate ca să fure, nu ca să lucreze sau romii au mai mulți copii și vor ajunge să ne asimileze. 

Pe de altă parte, romii sunt vulnerabili la campaniile de propagandă din interiorul propriilor comunități. Vulnerabilitatea lor ține mai ales de gradul ridicat de analfabetism și de relația defectuoasă pe care o au cu autoritățile, respectiv cu presa, conform studiului Care for truth: Against fake news and anti-Roma discrimination. „Sistemul educațional nu dezvoltă gândirea critică, să privești critic, să te documentezi într-un mod calitativ”, subliniază Isaev. „Oamenii pur și simplu acceptă informația care circulă în comunitate, distribuită de televiziune”.

„Atacul e continuu”, explică activistul. „Niciodată nu încetează. Sunt perioade de vârf și altele mai liniștite.” Narațiunile de dezinformare sunt simple, adaugă Isaev: Vestul este rău, Estul este bun. Acestea sunt amplificate mai ales în perioadele semnificative pentru parcursul european al Bulgariei: „De exemplu, acceptarea monedei euro, intrarea în Schengen, când să devenim membrii ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”.

Abuzurile autorităților bulgare și separarea forțată a familiilor rome

În Bulgaria, separarea forțată a copiilor romi este o problemă documentată, cu cazuri contestate cu succes în justiție. „Amenințarea de a le fi luați copiii este foarte vie în mințile și experiența de zi cu zi a multor părinți”, explică într-un mail Simeon Brand, coordonator național ATD Fourth World. „Pentru ei, teama că Protecția Copilului va interveni într-o zi și le va lua copiii este foarte reală”. 

Georgios Đorđe Jovanović, președinte al Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), spune că activiștii au găsit în Bulgaria resurse și bani pentru a susține demersul de documentare a abuzurilor comise de autorități. În România le-au lipsit aceste resurse, așa că organizația nu și-a putut continua cercetarea. Fundația Tanya’s Dream, susținută de Swiss Philanthropy Foundation și creată cu misiunea de a preveni separarea copiilor de familiile lor, sprijină în mare parte documentarea acestei probleme. 

„Motivul principal pentru care comunitățile nu au încredere în sistem, pe bună dreptate, este pentru că sistemul îi pedepsește luându-le copiii”, susține Delia Pop, directoarea fundației Tanya’s Dream. 

În 2024, ERRC publica o cercetare care arăta că mai mult de jumătate dintre copiii aflați în plasament în Bulgaria erau de origine romă, aceștia prezentând un risc mai mare de a fi luați din familiile lor și plasați în grija statului decât cei din alte etnii. (Autorii studiului nu au avut date oficiale luate pe criteriu etnic, așa că s-au bazat pe interviuri cu asistenți sociali, mediatori comunitari și activiști și pe observații de teren.) „În contextul în care romii reprezintă aproximativ 10% din populația Bulgariei, proporția de peste 50% de copii romi din sistemul de protecție a copilului indică o suprareprezentare semnificativă”, afirmă Pop. 

Cercetarea arăta că familiile rome sunt mai des monitorizate de serviciile sociale, însă tot ele primesc mai rar ajutor din partea acestora. „Sistemul nu le oferă familiilor vreo formă de suport într-un timp rezonabil”, spune Pop. „Mai mult, sistemul permite ca acești copii să ajungă într-o situație în care separarea poate fi implementată aproape ca o măsură de urgență.” 

Un sondaj din cadrul cercetării arăta că mulți părinți trăiesc cu teama că serviciile sociale le-ar putea lua copiii și că peste jumătate dintre respondenți cred că asistenții sociali nu acționează mereu în interesul păstrării copilului în familie. Aflați în grija statului, copiii și tinerii romi cu greu ajung să fie plasați la un asistent maternal, rămânând de obicei în centre.  

Pe lângă practicile asistenților sociali, discriminarea poate fi observată și la nivel legislativ. „Per ansamblu, cadrul legislativ pare în regulă, dar dacă te uiți mai atent, poți identifica aceste elemente extrem de discriminatorii, care pedepsesc familiile rome și copiii romi, oamenii săraci”, explică Pop. De exemplu, beneficiul social alocat copiilor este condiționat de vaccinare sau de mersul la școală. „În primul rând, nu se înțelege faptul că familiile rome se confruntă cu provocări foarte mari pentru a accesa aceste servicii. Nu se recunoaște această problemă.”

Sărăcia este atât principalul motiv pentru care unii părinți ajung să-și lase copiii în grija statului, cât și factorul major care duce la separarea copiilor de familiile lor. În multe cazuri, asistenții sociali văd sărăcia drept dovadă a neglijenței părinților, iar condițiile de locuire precară ca pe un pericol iminent. Părinții nu vorbesc despre problemele cu care se confruntă din cauza sărăciei, de frică că asistenții sociali îi vor învinovăți și le vor lua copiii, explica Evgeniya Toneva, cercetătoare la Know How Centre, într-un text publicat de ATD Fourth World.  

„Există o tendință de a-i pedepsi pe oameni dacă sunt săraci”, spune Pop, adăugând că multă lume vede în sărăcie o decizie personală. „Nu prea se conștientizează faptul că sărăcia adevărată este mai mult decât sărăcia materială. Are și o dimensiune psihologică, creează o mare presiune în mințile și inimile oamenilor”, explică directoarea fundației Tanya’s Dream. „E un zbucium, îți ia capacitatea mentală de a te gândi la viitor și de a-ți face planuri, corpul este prins într-o luptă permanentă pentru supraviețuire.”

Autoritățile bulgare „nu admit că există discriminare sistemică sau provocări sistemice”, subliniază Pop. Mai mult, problemele care țin de comunitatea romă fie ajung să fie minimizate, fie instrumentate de voci anti-rome, susțin mai mulți activiști pe care i-am intervievat. 

Abuzurile autorităților bulgare împotriva romilor au devenit știre internațională în aprilie 2025, când primarul unui sector din Sofia a dispus demolarea locuințelor unor familii rome construite ilegal în cartierul Zaharna Fabrika. Mai mult de 200 de oameni au ajuns în stradă. Dintre aceștia, aproape 60 erau copii.

Acțiunea a fost demarată în ciuda deciziei Curții Europene pentru Drepturile Omului, care cerea suspendarea demolării până la clarificarea în instanță a procesului intentat Bulgariei de 14 locatari din zonă. „Nu doar lipsa de umanitate șochează, dar și aroganța prin care legea internațională este încălcată, fără precedent pentru noi”, a declarat comisia bulgară de la Helsinki pentru Balkan Insight. 

„A fost foarte bizar, pentru că motivul principal invocat de autorități pentru demolarea locuințelor a fost că acestea reprezintă un factor de risc pentru ocupanți”, spune Ognyan Isaev. „În același timp, când demolezi aceste case fără să oferi în schimb locuințe sociale, îi arunci pe oameni și pe copii în stradă.” 

Ce nu a relatat atunci presa a fost faptul că una dintre familii a fost separată de autorități, conform lui Simeon Brand, coordonator național al ATD Fourth World Bulgaria. Unul dintre motivele pentru care autoritățile i-au luat pe copii a fost că tatăl acestora, unicul lor părinte rămas în viață, nu avea acte în regulă, situație comună pentru mulți romi sărmani în Bulgaria, după cum explică activistul. În perioada separării însă, copiii nu au mers la școală, deși se aflau în plasament la stat. 

Alte familii au fost nevoite să se despartă din cauză că locuințele sociale puse la dispoziție de autorități ofereau condiții inadecvate de trai, spune Brand. „Condițiile din centrul de locuire temporară nu erau adaptate pentru familii”, explică activistul într-un mail. Toaletele și dușurile erau comune, iar „în câteva cazuri, mama și copiii au fost acceptați, dar din cauza lipsei de spațiu – camerele fiind prea mici – tatăl a trebuit să găsească o altă soluție.”

O istorie de abuz, terenul propice pentru manipulare

În 2024, Tomáš Zdechovský, membru ceh al Parlamentului European, semnala faptul că romii sunt ținta unor campanii de dezinformare în țări ca Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria și România, inclusiv de către Rusia. Acesta menționa că, în afară de Cehia, niciun alt stat nu căuta să combată dezinformarea care îi vizează pe romi. 

În Cehia, avusese loc o campanie de dezinformare în iunie 2023, pornind de la un caz real: în orașul Brno, un ucrainean ucisese un tânăr rom, în urma unei altercații. Știrea uciderii a generat un val de ură anti-ucraineană, mai ales în comunitățile rome din zonă, iar narațiunile împotriva ucrainenilor au prins floare. În același timp, pe social media, circulau poze cu situații reale de discriminare, în care romii ucraineni care fugeau din calea războiului erau tratați ca cetățeni inferiori. 

„Experiența istorică a romilor în ceea ce privește discriminarea și neglijarea din partea autorităților creează un mediu în care oamenii sunt mai predispuși să creadă în teorii conspiraționiste”, explică într-un mail Zdeněk Ryšavý, redactor șef al publicației cehe Romea.cz, specializată în știri despre romi, și director al organizației ROMEA. 

„Când timp de zeci de ani, o comunitate a îndurat (și, în multe cazuri, continuă să îndure) tratamentul discriminatoriu al instituțiilor, poate ajunge ușor să creadă că o nouă lege sau directivă ascunde o «intenție răuvoitoare»”.

Lunga experiență de discriminare împotriva romilor, susține Ryšavý, „merge adesea mână în mână cu sentimentul că «nimeni nu ne va ajuta, trebuie să ne bazăm pe noi înșine» și că elitele acționează împotriva oamenilor obișnuiți. Într-un astfel de mediu, o singură poveste încărcată emoțional, de exemplu, despre un rom atacat de un ucrainean, se poate răspândi rapid, deoarece se potrivește cu o viziune asupra lumii deja existentă.”

În cazul de la Brno, statul ceh a implementat o soluție de moment, care viza exclusiv dezinformarea anti-ucraineană care lua amploare în rândurile comunităților rome. „A fost mai degrabă o acțiune coordonată ad hoc menită să rezolve o problemă urgentă”, explică Ryšavý. Cu toate că narațiunile de dezinformare coincideau cu direcția propagandei ruse, autoritățile cehe nu au găsit dovezi de interferențe rusești. 

Însă e clar că aceste campanii de dezinformare nu au apărut din senin, subliniază Ryšavý. Discursurile care au vizat criza migrației, pandemia COVID-19 și invadarea Ucrainei de către trupele rusești i-au afectat pe romi. „Erau adesea răspândite de influenceri romi („live streameri”) care adaptau și amplificau conținutul provenit din surse pro-ruse sau din alte surse problematice, câștigând o audiență și o influență semnificative asupra opiniilor comunității”, spune Ryšavý. 

În Bulgaria, o altă narațiune care a prins printre romi ține de idealizarea perioadei comuniste. „Pentru că perioada comunistă este profund legată de Rusia”, explică Isaev. „Deci dacă ești sentimental în legătură cu această perioadă, ai putea să nutrești și ceva simpatii față de Rusia. Se folosesc de toate aceste tactici pentru a-i face pe oameni să distribuie informații împotriva Ucrainei, uneori împotriva UE și NATO.”

În Cehia, majoritatea narațiunilor de dezinformare care au vizat comunitatea romă în ultimii ani țin de propaganda anti-ucraineană – că aceștia ar fi naziști și că se bucură de beneficii în detrimentul romilor – anti-UE, împotriva ONG-urilor și campaniilor de sănătate, afirmă Ryšavý. Ce au acestea în comun? „Exploatează frustrările și provocările socio-economice existente, facilitând cultivarea neîncrederii față de stat, UE și societatea civilă. Ele se răspândesc adesea prin intermediul rețelelor sociale, în special prin transmisiuni live, unde conținutul încărcat emoțional ajunge la un public larg.”

Scopul acestor campanii este de a-i încuraja pe oameni să susțină narațiunile care țin de Rusia, subliniază Ognyan Isaev. De exemplu, în cazul narațiunii care încriminează UE ca dușman al familiei tradiționale, „ideea e să apese pe butoanele sensibile ale acestor oameni, să-i mobilizeze ca să distribuie informația falsă.”

Zvonurile că familiile rome vor fi separate de copii, urmând ca aceștia să fie dați cuplurilor gay din Norvegia a circulat și în Spania, conform unui studiu publicat de Autonomia. În România lui 2025 s-a răspândit discursul fals conform căruia Franța ar vrea să scoată de sub incidența legii pedofilia și îi obligă pe copiii de grădiniță să se masturbeze în timpul orelor. Narațiunea a prins și printre locuitorii din Ferentari. „Mi-a explodat capul și mi-am pierdut un pic diplomația în momentul ăla”, spune Anda Constantin, activistă Roma for Democracy, subliniind: „E o întreagă luptă.”

Rezistența la campaniile de dezinformare e strâns legată de încrederea pe care o are cineva în instituțiile statului sau presă, menționa un studiu realizat de radioul ceh iROZHLAS.cz.  Spre deosebire de populația majoritară, romii tind să aibă mai puțină încredere în poliție și în sistemul legislativ, conform unui studiu desfășurat în zece state europene, publicat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) în 2022. Cauzele se regăsesc atât în istoria abuzurilor împotriva comunității întreprinse în întreaga Europă, cât și în experiențele negative personale, în relație cu poliția și instituțiile publice.

Ryšavý menționează că reacțiile comunităților rome la dezinformare sunt diferite, pe de-o parte pentru că nicio comunitate nu e omogenă, iar, pe de altă parte, pentru că nu există sondaje care să cartografieze opiniile și atitudinile acestora. „În mass-media și în sectorul ONG, dezbatem adesea modul în care romii răspund la dezinformare, dar, în realitate, nu știm exact ce gândește majoritatea”, explică jurnalistul ceh. „Nimeni nu i-a întrebat vreodată, în mod cuprinzător.” 

Pe agenda politicienilor populiști, separarea forțată a copiilor de familii rămâne un punct important

În august 2025, Maria Saioc, consilier județean AUR la Constanța, publica un video cu puternic impact emoțional, care ar fi reprezentat un caz de separare forțată. Într-un comentariu, consiliera făcea referire la PL-x 145/2025, Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie. 

„Pe 10 mai 2023 au fost proteste în fața Parlamentului, iar eu chiar am strigat la vremea respectivă, împreună cu protestatarii: «Firea, să știi, noi nu vindem copiii!»”, scria Saioc. „Le-am spus oamenilor ce urma să se întâmple, dar legea a trecut, iar acum vedem efectele ei”. Videoul depășise două milioane de vizualizări înainte de a fi șters. 

În perioada campaniei prezidențiale din 2024, George Simion a desfășurat mai multe vizite în diaspora, unde s-a întâlnit atât cu românii afectați de inundațiile din Spania, cât și cu familia de români al cărei caz de separare forțată a fost în centrul unor proteste violente din Leeds. 

Filmările cu copiii luați în mod agresiv de autorități, unii dintre ei încătușați, au devenit virale. În Marea Britanie, societatea civilă a criticat modul în care serviciile sociale au tratat cazul, iar activiști romi din ambele țări au colaborat cu autoritățile pentru ameliorarea situației. 

Cazul a generat un nou val de frică în comunitățile rome din România, spune Anda Constantin, activistă Roma for Democracy. Deși era o situație izolată, care avea de-a face cu diaspora și cu legile din Regatul Unit, unii au crezut că le vor fi luați copiii. „Pentru că există constant o picătură chinezească care alimentează frica asta”, spune activista. 

„Din țară, să știți că cineva se gândește la voi, vă protejează și, dacă va fi posibil, va trebui să muncim extrem de mult ca România, o țară bogată, să-și aducă cetățenii acasă”, spunea George Simion, filmat în sufrageria familiei Bejinaru. Cu toate că George Simion a vorbit public despre caz, iar AUR își atribuie revenirea copiilor în sânul familiei, Marcel Bejinaru nu simte că a primit un sprijin serios din partea lor. 

„Domnul George Simion a venit, nu pot să spun că nu. A venit, dar nu știu de ce”, îmi spune Bejinaru, nedorind să intre prea mult în detalii. În acele zile de mare încordare, Bejinaru și-ar fi dorit o reprezentare fermă din partea politicienilor români, care să-i susțină poziția ca cetățean român în fața autorităților britanice. Pastorul Viorel Bădărău, rudă cu Bejinaru, care a colaborat cu activiștii Roma for Democracy pentru ameliorarea situației, spune despre Simion: „A venit probabil să-și facă reclamă, să fim serioși.”

Cum luptăm împotriva dezinformării din comunitățile rome? 

În iulie 2024, în răspunsul la cererea europarlamentarului ceh Zdechovský cu privire la dezinformarea romilor, Comisia Europeană arată că nu are o strategie specifică pentru a combate fenomenul. Autoritățile de la Bruxelles subliniază, totuși, că lupta împotriva dezinformării din mediul online este o prioritate, pusă în operă prin noul Cod UE de bune practici privind dezinformarea, alături de monitorizarea campaniilor de publicitate politică. 

Zdechovský a criticat răspunsul Comisiei, considerându-l inadecvat pericolelor din prezent și a subliniat importanța unei campanii împotriva dezinformării din comunitățile rome la nivelul UE. „Educația este întotdeauna cea mai importantă, la fel și consolidarea gândirii critice. Fără a sprijini educația și alfabetizarea media, nu vom putea crește reziliența romilor la dezinformare”, răspundea europarlamentarul în cadrul unui interviu Romea.cz.

În iulie 2025, ONG-ul Roma for Democracy reamintea Uniunii Europene importanța luptei împotriva rasismului anti-rom. „Securitatea adevărată nu înseamnă doar tancuri și avioane. Înseamnă încredere. Înseamnă apartenență. Înseamnă ca fiecare om să simtă că are un loc și un viitor”, scriau activiștii într-o postare de pe social media. „Includerea romilor nu e doar o chestiune morală. E o necesitate strategică.”

În Bulgaria, Strategia Națională pentru Copil și Convenția de la Istanbul rămân abandonate de guvernanți. Însă societatea civilă a învățat din episodul de dezinformare din 2019 și din reacțiile rasiste ale populației la adresa romilor și problemelor cu care se confruntă aceștia. „Trăim într-o lume complet polarizată”, explică Delia Pop, directoarea fundației Tanya’s Dream. „Trebuie să fim foarte inteligenți când vorbim despre anumite lucruri”. 

Pentru a continua să informeze despre problema separării forțate a copiilor romi, Tanya’s Dream Fund a colaborat cu FrameWorks Institute pentru a alcătui un model de comunicare strategică pentru combaterea prejudecăților cu privire la familiile separate de autorități. Accentul cade pe binele comun, pe importanța ca un copil să crească în sânul familiei și pe sprijinirea familiilor. „Este vorba, de fapt, despre a crea oportunități de dialog”, spune directoarea. 

„Multe dintre subiectele la care ținem – de pildă, drepturile copiilor, ale oamenilor, importanța familiei –, au fost corupte. Cum revendicăm acest discurs? Cum îl readucem în discuție într-un mod care să nu polarizeze, dar care să aducă alături de noi un număr substanțial de oameni care ar fi putut face parte din tabăra adversă?”, adaugă Delia Pop. 

În România, nu există o strategie națională pentru combaterea dezinformării în rândul populației majoritare sau rome. Dar din când în când, au loc workshopuri despre dezinformare și media literacy prin colaborarea dintre ONG-uri și publicații jurnalistice. În 2023, pentru a combate dezinformarea în legătură cu PL-x 145, atât Asociaţia Partidei Romilor Pro-Europa (APRPE), cât și Roma for Education au organizat astfel de ateliere. 

„Dacă îi marginalizăm pe oamenii ăștia, se creează o dramă națională, care deja e în desfășurare”, spune Anda Constantin, activistă Roma for Democracy. „Deja sunt două Românii, cum sunt două Americi. Și prin atâta necaz au trecut oamenii ăștia să unească principatele, că ar fi păcat ca noi acum, după atâta timp, să dezbinăm România.”

Scena9 continuă să documenteze problema separării forțate în România și diaspora. 

---

Textul a fost publicat în cadrul proiectului cross-border The State Knows Best: How Europe's Child Protection Systems Work for Migrant and Racialised Communities finanțat de Journalism Fund.