Un portret-colaj al cartierului Iris din Cluj-Napoca, realizat din fotografii și mărturiile oamenilor care trăiesc aici și l-au văzut transformându-se de-a lungul anilor.
Cătălina Poiană, psihologă și co-coordonatoare a grupului de suport #ȘiEuReușesc din Cluj, dedicat femeilor care ies din relații violente ne explică cum pot fi recunoscute din timp semnele unei relații abuzive, ce efecte are violența psihologică asupra copiilor care cresc în astfel de medii și cum poate un grup de sprijin să devină un colac de salvare într-o societate care încă ignoră profunzimea acestei forme de violență.
Ce se întâmplă când, zi după zi, trăiești în mijlocul reproșurilor, insultelor și țipetelor? Ce urme lasă, în timp, violența psihologică asupra unei familii? O fiică încearcă, împreună cu mama ei, să răspundă acestor întrebări și să vindece, fiecare în felul ei, rănile pe care încă le poartă.
Vestea că Teatrul Cub din Iași ar urma să fie desființat a revoltat comunitatea de artiști, spectatorii, arhitecți și societatea civilă. Deși ministra Culturii a declarat că se lucrează pentru a găsi o soluție, încă nu e clar care este aceasta.
De unde vine principiul majorității și cum îl vedem în acțiune azi, în democrațiile digitale, unde rețelele sociale se transformă în parlamente, iar politicienii populiști devin purtători de cuvânt ai ideii de super-majoritate?
După doi ani de conflict care scindează Filarmonica de Stat din Sibiu, conducerea instituției a decis să desființeze posturile mai multor muzicieni care au criticat-o și au protestat la adresa ei. Scriitorul Radu Vancu și dirijorul Gabriel Bebeșelea arată de ce o astfel de decizie creează un precedent periculos pentru instituții, artiști și public.
De un an și jumătate, o bună parte din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează împotriva conducerii, pe care o acuză de abuzuri și încălcarea unor drepturi.
După un ciclu electoral care ne-a arătat cât de dezbinați suntem, am întrebat mai mulți experți cum putem începe reconstrucția.
Pagina9 este o rezidență colaborativă de jurnalism creată de redacțiile Scena9 și Școala9 pentru viitoarea generație de reporteri. Dacă ai între 20 și 27 de ani și te bate gândul să fii reporter, înscrie-te.
Care sunt rădăcinile conceptului de birocrație și cum a devenit el un țap ispășitor pentru frustrările cetățenilor? Cum putem interpreta promisiunea candidatului extremist George Simion de a concedia jumătate de milion de bugetari și cum se înrudește ea cu DOGE condus de Elon Musk în SUA ori cu demonizarea administrației publice pe care Javier Milei o cultivă în Argentina?
Am mers la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad la aproape două luni după ce un elev a „dezbrăcat” cu ajutorul inteligenței artificiale 11 dintre colegele sale, ca să vedem ce s-a întâmplat de fapt: cum au reacționat instituțiile implicate și, într-un final, ce putem învăța dintr-o situație care încă nu și-a găsit rezolvarea nicăieri în lume.
Tu arunci mâncare la gunoi? Uite aici câteva sfaturi care să te ajute să reduci risipa.
În timpul penei de curent care a paralizat Peninsula Iberică, am văzut cum oamenii s-au descurcat. S-au găsit fără telefoane, au vorbit cu vecinii, au stat de vorbă cu cei pe care nu i-au văzut de mult timp. În piețe și alte spații comune au cântat, au dansat și au ascultat același radio.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu îl intervievează pe tatăl său, Virgil Vlădăreanu, care a fost șofer de TIR timp de 50 de ani. A străbătut România și Europa înainte, după comunism, în anii tranziției, până la începutul anilor 2020, când s-a pensionat.
Brânză salvată în ultimul moment, ramen îndoielnic, salate primăveratice și multă banana bread – redacția Scena9 a monitorizat câtă mâncare aruncă și cum încearcă să-și salveze alimentele din frigider.
Cum stăm cu risipa alimentară și ce putem face pentru a nu lăsa mâncarea să se transforme în gunoi?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.
Într-un prezent în care voci sonore din politică și societate pun la îndoială efectele schimbărilor climatice ne întrebăm cum va arăta viitorul. Am întrebat patru experți de mediu cum se uită la declarațiile unor politicieni români despre mediu și ce riscăm dacă dăm înapoi în lupta pentru o economie mai sustenabilă.
În aprilie ne uităm la natura din jurul nostru, care continuă să se degradeze, în timp ce atenția noastră se mută la înarmare, războaie, fascism și AI. Încercăm să definim mai bine probleme precum seceta sau risipa alimentară, dar și să vedem ce soluții există și cum putem merge înainte.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
În goana de a moderniza orașul, unul dintre sectoarele capitalei a decis să scape de florăresele sale, fără drept de apel. În „luna femeii”, ironia este amară: florile, efemere și prețuite, sunt mai respectate decât mâinile care le aranjează.
Am fost în Siria, la nici două luni după căderea regimului lui Bashar al-Assad, ca să aflăm ce speranțe au pentru viitor muzicienii acestei țări eliberate după 50 de ani de dictatură.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
