Limba maternă a Victoriei, Elenei, Iuliei și Alexandrei e rusa. Româna au învățat-o la școală, însă insuficient pentru a o vorbi liber. Așa că de peste doi ani se adună în fiecare duminică pentru a-și îmbunătăți româna – prin poezie contemporană.
Doi muzicieni din Cluj oferă educație muzicală copiilor din medii vulnerabile. De ce muzică și de ce are sens să știe cine a fost Mozart? Răspund patru oameni care predau muzică în medii și cu scopuri diferite.
Emil Străinu este general în rezervă, autor prolific de cărți conspiraționiste, specialist în OZN-uri și inventator. Am fost la Casa de Cultură din Urziceni, unde și-a lansat o carte despre resetarea planetară, și am plonjat într-un thriller cu iz de Geo Saizescu & frații Coen. Conține: fenomene paranormale, arme secrete & dispozitive minune, plagiate.
Durerea și lacrimile oamenilor nevinovați nu sunt titluri aride de știri, ci realitate. Citiți poveștile a trei tinere femei care și-au pierdut soții în războiul început de Rusia împotriva Ucrainei.
Am petrecut o săptămână în satul Bistrița din județul Vâlcea, unde zgomotul industrial al ultimilor 60 de ani, din inima munților, a amuțit brusc. Ce cred localnicii despre potențiala transformare a zonei miniere în geoparc protejat de UNESCO?
De la începutul anului, mai bine de jumătate din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează. Artiștii din sindicat cer conducerii să semneze contractul colectiv de muncă, în lipsa căruia spun că sunt suprasolicitați și nu au destul timp să repete pentru zecile de concerte din program. Aceștia îl acuză pe dirijorul Cristian Lupeș, directorul Filarmonicii, de lipsă de comunicare, de conducere dictatorială și comportamente abuzive.
Am vorbit cu tinere din Caucaz, unde femeile pot fi ucise de propria familie dacă le „pătează onoarea”, despre abuzurile pe care le-au trăit, despre cum au reușit să evadeze și despre cum arată noile lor vieți, departe de Rusia.
4B, o mișcare feministă radicală din Coreea de Sud, încearcă să remodeleze complet cultura patriarhală, prin refuzul oricărui tip de relații cu bărbații. Ce a determinat mii de femei să ia această decizie care le schimbă viața și ce consecințe are în societate?
Pe desele ei drumuri între Chișinău și Iași, Iași și Chișinău, o tânără studentă transformă necunoscutul în acasă și cunoscutul în dor - toate la bordul rutierei lui ghea Mișa.
Am plecat anul trecut de la a opta ediție a Minitremu Art Camp din Timișoara toropit de arșiță, dar și populat de gânduri despre natură și angoasele și nostalgiile tinerilor față de un trecut pe care nu l-au trăit. Anul acesta, până pe 15 iunie, tabăra își caută noi participanți.
Doamna Mița este frizerița unui spital din centrul capitalei. Îi pregătește pe pacienți pentru operațiile și intervențiile pe care urmează să le efectueze doctorii, iar pe cei internați vreme îndelungată îi ajută să se îngrijească. Nu îi este ușor să fie martoră la suferință, dar gândul că ajută pe cineva să-și păstreze demnitatea și stima de sine în momente grele, o ajută.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
Atunci când ne gândim la muzeografi, curatori, restauratori și bibliotecari, probabil că nu ni-i închipuim cu vuvuzele, pancarte și tricouri cu mesaj, protestând în fața clădirii guvernului până la 11 noaptea. Însă exact asta au făcut câteva sute dintre ei sâmbătă, de Noaptea Muzeelor.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Artiști, profesori, cercetători și alți specialiști din Occident care critică acțiunile Israelului au parte de represalii din partea instituțiilor cu care colaborează. Am vorbit despre consecințele poziționării lor cu un profesor din Israel, un poet palestinian, un antropolog din Australia și cercetător la Max Planck Society, o scriitoare bosniacă și un scriitor vietnamez.
Se vorbește adesea despre deșertificarea din sudul Olteniei, însă o incursiune la Dăbuleni îți arată că zona se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
E adevărat că „tinerii din ziua de azi” nu mai citesc, așa cum susțin mulți din generațiile pentru care cartea era măsura supremă a cunoașterii? Sau e un mit perpetuat din prea puțină înțelegere a noilor obiceiuri și nevoi culturale ale tinerilor? Am invitat cinci oameni din domenii diferite să lămurim împreună aceste dileme.
Ce mai înseamnă 8 martie și pentru cine? Le-am pus această întrebare câtorva dintre adolescentele cu care lucrez în ultima vreme. Unele mi-au spus că pentru ele nu înseamnă nimic. Altele au scris cu forța, duioșia și vulnerabilitatea cu care doar niște tinere o pot face.
Pentru că luna trecută Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa a poposit la București, două jurnaliste și scriitoare au discutat despre cum se vede şi cum se scrie istoria pe linia Chişinău-Bucureşti-Londra.
Al treilea episod al seriei despre schimbările de climă explorează viața în București, o aglomerare urbană în care vara face ravagii printre suferinzii de alergii sau boli cardio-respiratorii.
Am stat de vorbă cu Burhan Sönmez, unul dintre cei mai importanți autori din literatura kurdă și turcă. Despre ce înseamnă să aparții unei comunități persecutate și să devii o țintă pentru un regim opresiv, despre puterea scrisului și lupta pentru ca vocile intelectualilor publici să nu fie reduse la tăcere.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
