_thumb.jpg)
Am stat de vorbă cu două jurnaliste din Republica Moldova ca să aflu ce le-a motivat să înceapă un podcast despre problemele noastre mai puțin vizibile în societate.
În primul weekend de anul ăsta în care centrul capitalei a devenit parțial pietonal, am vrut să aflăm cum se vede viața interioară a Bucureștiului, afișată la stradă.
Am plecat singură cu trenul din România în Ucraina, ca să fug de mine. Întâlnirea cu un supraviețuitor al Gulagului m-a ajutat să înțeleg că nu fuga e calea.
_thumb.jpg)
Citește câteva fragmente despre un alt fel de izolare din trecutul nostru recent, la care merită să reflectăm într-o perioadă cuprinsă de incertitudine.
Cum se simte ritmul unui oraș după două luni de restricții și amorțire? Bucureștiul într-o zi: Lacul Morii, Văcărești, IOR.
După ce o bucată din fațada clădirii s-a prăbușit, Cinemateca Eforie rămâne închisă pe termen nedefinit. De ce e important să nu ia drumul altor cinematografe închise definitiv în numele restaurării?
În timpul celor două luni de izolare, am vrut să-mi cunosc vecinii de bloc. Cine sunt oamenii pe lângă care trec mereu și cum arată locuirea la comun în centrul Bucureștiului?
_thumb.jpg)
Pe 11 martie 2020, școlile s-au închis, iar educația a rămas în mâinile celor care au acces la internet. Am vorbit cu opt elevi și profesori despre cum s-au adaptat în perioad asta la școala online și ce relație au cu tehnologia.
Despre situația imigranților și accesul la asistență medicală în SUA pe timpul pandemiei, cu Marina Andrei, avocată de emigrări în Los Angeles.
Am vorbit cu șase copii care fac sport de performanță, ca să aflăm cum se antrenează online și ce le lipsește cel mai mult, acum că trebuie să stea departe de cluburile și colegii lor.
În plină pandemie, Primăria Capitalei votează pe repede înainte proiecte imobiliare care prevăd demolarea unor fabrici vechi și înlocuirea lor cu rezidențiale și hipermarketuri. Care este istoria acestor locuri?
Am urmărit câteva săptămâni o serie de conturi de Instagram și un chat privat care găzduiesc revenge porn și pornografie infantilă. Pe timp de pandemie, rețelele sociale răspund cu întârziere adolescentelor care cad victime.
După ciocnirile dintre poliție și câțiva locuitori din cartierul Rahova din București, forțele de ordine sunt acuzate că au abuzat mai multe persoane din zonă, printre care o mamă și unul dintre copiii ei.
_thumb.jpg)
O fotografă care a lăsat România pentru New York în urmă cu aproape 10 ani scrie despre cum anxietatea de a conduce taxiul în plină pandemie și despre liniștea pe care o aduce o porție bună de gogoși.
Voluntarii de la o biserică din Rahova împart lumina Învierii în cartier.
Măicuțele de la schitul Tămand și-au reprofilat atelierul de croitorie unde făceau veșminte bisericești, și au început să confecționeze măști de protecție și cearșafuri pentru paturi de spital.
_thumb.jpg)
Înghițită de criză, Spania a anunțat că vrea să introducă venitul de bază universal. Care e istoria acestei idei intens disputate?
Am stat de vorbă cu Ana Rădulescu, umărul de încredere al serviciilor sociale din România, ca să aflu cum fac față meseriei asistenții sociali, pe timp de pandemie.
Am stat de vorbă cu Adrian Haidu, profesor român din China, despre efectele distanțării sociale și despre transformările care au loc în educația online.
_thumb.jpg)
De când CO-VID a înghițit lumea, viața în spațiile publice s-a oprit, iar unele dintre cele mai afectate categorii profesionale sunt artiștii și lucrătorii culturali, oricum aflați în luptă cu precaritatea. Cum se descurcă și ce soluții au?
Colegii care n-au fost pe tură îmi scriu: „Cum a fost? Aș vrea să fi fost acolo.” În autobuz, postez un scurt clip cu mesajul de pe cinema: „Stay safe and see you soon.”
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Criza globală i-a împins pe curieri în rândul celor mai expuse meserii din lume. Cum fac față curierii români care lucrează într-una dintre țările cele mai afectate de pandemie?
„Mă simt abandonat și de statul român și de statul austriac”, spune Marinel Dăgădiță, unul dintre cei aproape 40.000 de îngrijitori români din Austria. Am stat de vorbă cu Marinel despre cum îi afectează pandemia pe el și colegii lui.
Un documentar audio în patru părți despre femeile care muncesc ca îngrijitoare în Austria și abuzurile la care sunt supuse.
_thumb.jpg)
