Ilustratoare, autoare de bandă desenată, îi place să scrie. Pasionată de reprezentarea LGBTQ+, și de povești cu și despre emoții puternice.
Săptămâna trecută a avut loc gala primei ediții Local Design Awards la București. Ce-am învățat de la invitatul special, un artist polonez, despre utilitatea concursurilor de design?
De ce familiile, școlile și instituțiile din România nu țin pasul cu transformările vieții digitale și nu-i pot ajuta pe cei mai tineri dintre noi să se apere în fața violențelor online de care au parte tot mai des?
Cum arată dansul contemporan în două spectacole de la FITS diferite ca ambiții și ca recepție.
Două spectacole de la FITS, „Perfecțiunea circului” și „Non-stop conjugal”, vorbesc, fiecare în felul său, despre ce înseamnă să construiești o relație: cu trupul, cu partenerul, cu publicul.
Povestea bătăliei mele cu tulburarea de personalitate borderline (BPD) nu este cu nimic mai specială decât altele. Chiar dacă sunt într-un veșnic război cu propria minte, am scăpat cu viață din fiecare bătălie.
Înainte de a 32-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu artista ale cărei coregrafii sunt prezente în multe dintre spectacolele din festival.
Am fost la Dance Bridges - Accept and Connect, primul festival de dans incluziv și dans-terapie din România. Am văzut cum dansul creează o comunitate și am simțit deschiderea pe care o poate avea un spectacol ai cărui dansatori trec dincolo de așteptările convenționale.
Ce se întâmplă când, zi după zi, trăiești în mijlocul reproșurilor, insultelor și țipetelor? Ce urme lasă, în timp, violența psihologică asupra unei familii? O fiică încearcă, împreună cu mama ei, să răspundă acestor întrebări și să vindece, fiecare în felul ei, rănile pe care încă le poartă.
Coregraful și dansatorul Arcadie Rusu vorbește despre punerea în scenă a unui spectacol despre condiția artistului-geniu, care semnalează revenirea în scenă a lui Răzvan Mazilu după un deceniu de absență de pe scenă.
Am fost la un performance 24/7 despre abandon și am văzut cum publicul și interpreții râd, plâng și își oferă atenția unii altora la fel în fața unor povești pe care abia acum pare că suntem pregătiți să punem lupa.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Pornografia neconsensuală creată cu ajutorul deepfake reprezintă 98% din totalul video-urilor realizate cu acest tip de tehnologie. În 99% din cazuri victimele sunt femei şi fete. În ultima vreme, imaginile sintetice cu conținut sexual explicit au devenit o metodă de bullying în şcoli, chiar şi printre copii de 11-12 ani. Am analizat fenomenul ca să aflăm ce e de făcut, dacă există sprijin pentru victime în România și ce fac legiuitorii.
În plină discuție publică despre hărțuirea sexuală în universitățile românești, cercetătoarea Daniela Cutaș scrie despre cum #metoo și o celebră controversă au schimbat regulile prin care universitățile suedeze evaluează etica în cercetare și încearcă să devină medii mai sigure.
Restauratorii care țin în viață obiectele valoroase din muzeele României lucrează în condiții proaste, care ridică riscuri pentru sănătatea lor. Amestecuri de substanțe chimice folosite în laboratoare nerenovate, cu dotări insuficiente, înseamnă boli pe care legislația deficitară nu le recunoaște ca boli profesionale.
Comportamentele abuzive și hărțuirea sexuală nu sunt luate în serios de universitățile românești. Uneori aceste comportamente afectează generații de studenți, cum e și în cazul lui Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Ani de zile, zeci de studente, fără să știe una de cealaltă, au fost victimele unui tipar similar de abordare. Nu au vorbit și nici n-au depus plângeri: de teamă că vor pica examene sau licențe, de rușine, crezând că au greșit ele cu ceva pentru că sunt sunate noaptea sau pentru că li se fac declarații de dragoste și avansuri. Multe dintre ele au hotărât acum să vorbească public despre asta.
După publicarea unei investigații care arată abuzurile unui profesor de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, am ales să i repovestim în formă ilustrată, pentru că sperăm s-o facă să circule cât mai departe
Auzim din ce în ce mai des despre cazuri în care profesori, din mediul universitar sau preuniversitar, sunt acuzați de comportamente imorale. Fie că vorbim de hărțuire sexuală sau nu, manipulare emoțională, atitudini agresive, umilitoare și dezumanizante, luare de mită etc., toate cazurile au ceva în comun: faptul că acești profesori lucrează în organizații care au coduri de etică.
Câteva facultăți din străinătate explică, prin exemple practice, ce înseamnă puterea, responsabilitatea, vina și consimțământul în relațiile dintre profesori și studenți.
O treime din studentele din România spun că au fost hărțuite sexual. Mediul universitar e însă reticent să accepte că se confruntă cu o problemă de mari proporții și să înceapă un proces real de schimbare. Echipa Centrului FILIA face o muncă uriașă de cercetare și propune soluții ca să sporească siguranța studentelor.
Cum înveți să te obisnuiești cu anxietatea, când știi că îți va fi parteneră pe termen lung.
De un an, statul român poate monitoriza electronic ordinele de protecție pe care le primesc victimele violenței domestice pentru a se asigura că agresorii nu se apropie de ele. Din păcate, brățările electronice care pot salva viețile femeilor nu sunt aproape deloc folosite de autorități.
Am deconstruit 7 mituri rasiste despre ce înseamnă să fii mamă romă în România.
Deschidem seria „Scriitori și animale” cu o confesiune a Ralucăi Nagy despre o viețuitoare bizară care i-a bântuit primul lockdown la Saigon.
În care o profă de română, care e și boardgame geek, te introduce în această lume minunată. Bonus: 5+1 jocuri noi.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
