Publicat pe 27 noiembrie 2018

Ascultați episodul 2 din podcastul „Americanii”, despre începuturile emigrării în masă la noi. Dacă ați ratat primul episod, îl găsiți aici.

De-a lungul documentării pentru podcastul Americanii" am stat de vorbă cu zeci de oameni, nepoți sau strănepoți ai celor care au emigrat în SUA la începutul secolului 20. Mulți dintre ei aveau povești asemănătoare, așa că pentru episodul 2 am încercat să reconstituim drumul spre America din vocile lor.

„Drumul nu a fost unul așa direct, gata, mă iau și plec în America, o fost cu strâns de bani”, ne-a spus Ștefan Nechimiș, un tânăr din Alba, despre stră-străbunicul lui, Nicolae Nechimiș. „O plecat la un moment dat în Galați, unde o lucrat ca muncitor din asta, trebuia să ridice bușteni (...) Cu asta s-o ocupat câteva luni de zile, până o strâns o sumă de bani.”

Alții ne-au povestit că rudele lor au mers pe jos până într-un port din Europa (Hamburg sau Le Havre) și că au muncit din fermă în fermă ca să își strângă banii pentru biletul de vapor. Codruța Morar, medic în Sighișoara, își amintește că îl întreba pe bunicul ei, Iosif Grecu, cum de s-a descurcat având în vedere că nu vorbea decât română. „Și am zis mocu, da cum ai putut? Păi, zice, de muncă e nevoie peste tot.” Înainte să emigreze, Iosif Grecu muncise ca miner în Anina. În SUA a lucrat tot ca miner la început, iar apoi ca salvator de mină. „Mi-a spus că era mai bine ca la Anina, dar nu mult mai bine”, a povestit Codruța Morar.

Christine Galitzi, A Study of Assimilation among the Roumanians in the United States (Studiu asupra asimilării la românii din Statele Unite), 1929, Columbia University Press, p.24.

Pentru cei mai mulți a fost o migrație circulară. Munceau câțiva ani în America, se întorceau și investeau în țară, apoi mergeau din nou.

„Prima dată când s-a dus străbunicul în America, am înțeles că s-a dus să strângă bani să cumpere pământ”, ne-a spus Ana Iuga, etnograf la Muzeul Țăranului Român, despre străbunicul ei, Mihail Boian. „După care, a doua oară când s-a dus, s-a dus ca să își facă rost de bani pentru casă. Au făcut casă. Și a treia oară când s-a dus, a fost ca să își cumpere animale. Deja erau copiii. Să facă rost de banii pentru traiul obișnuit.”

Mai jos puteți asculta episodul 2 despre drumul până în America, viața acolo și reîntoarcerea. În fiecare săptămână, vom publica câte un episod nou din Americanii". Mara Mărăcinescu este gazda podcastului. 

 

[Poți să asculți și pe iTunes dacă vrei - sau poți căuta cuvântul Americanii în aplicațiile de podcast de pe telefonul tău]

Mai jos sunt câteva fotografii cu nepoții și strănepoții emigranților, pe care i-ați auzit în episodul 2, dar și cu obiecte păstrate de aceștia.  

Pictorul Ștefan Câlția, pasionat de migrația făgărășană în America, a vrut să înființeze un muzeu al migrației.
O fotografie panoramică din America, văzută la Fierăria din Șona (Brașov). Originalul e la pictorul Ștefan Câlția.
Detaliu din fotografie cu românii veniți la inaugurarea Halei Societății Albina, în 1916.
Fotografia originală, în atelierul lui Ștefan Câlția
Ioan Radu Coman e pasionat din liceu de istoria emigrării în America. A făcut interviuri prin sate, a căutat prin arhive și a întocmit un mic dicționar de cuvinte inventate de către românii emigrați în State. Nu a publicat nimic despre asta, dar i-ar plăcea să facă un film.
Dana Velțan, o profesoară din Cluj care după ce s-a pensionat a început să studieze documentele familiei și a făcut o lucrare pe tema migrației în America. Ne-a citit din caietul de compuneri al Victoriei, sora tatălui ei, care a scris despre întoarcerea familiei din Statele Unite în România.
Victoria scrie la venirea familiei în România: „Totul mi se părea atât de mic și de caraghios. Și nimic din frumusețea orașului mare.” Victoria moare la 19 ani din cauza unei răceli netratate.
Codruța Morar e medic în Sighișoara. Ne-a vorbit despre bunicul ei, care a mers pe jos până în portul Le Havre, ca să poată să ajungă în America.
Virgil Rogozea, profesor din Drăguș, a citit din jurnalul străbunicului lui, Ermolae Sofonea, despre anii lui de muncă în America.
Ermolae Sofonea a scris în jurnal și despre anii de muncă în America.
Fragment din jurnalul lui Ermolae Sofonea: „În 1905 am părăsit fabrica și m-am dus la un drum de fier, numit Letcher, lucram de o plată de 1 dolar și 25 de cenți pe zi, plată destul de mică. Dar nu era horopeală. Lucram în taină.”
Gheorghe Tătaru, din Drăguș, a citit din scrisorile fratelui bunicului lui, care povestea în versuri despre munca în fabricile din Statele Unite.
Scrisori în versuri despre viața în fabricile din America, păstrate de Gheorghe Tătaru
Printre minerii din Canton, Ohio, erau mulți imigranți și copii. Fotografia e în arhiva domnului Coman.
Cufărul cu care Ioan Tolea, din satul Șona, a călătorit în America.
Nicolae Nechimiș a prins o epidemie de holeră pe vapor. Aici e într-o fotografie făcută în SUA (al doilea de la stânga la dreapta). Pe rama neagra, dreapta jos, se citeste firma Harris, care de fapt era studioul de foto Harris & Ewing. Fotografia e păstrată de stră-strănepotul lui Nicolae, Ștefan Nechimiș
O fotografie din colecția lui Ștefan Câlția, cu o altă formație a unor români din SUA: Frăția Română Band.

Aici puteți vedea mai multe fotografii: Galerie

Podcastul Americanii" este produs de către Sunete pe bune și co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

27 noiembrie 2018, Publicat în Americanii

Text de

  • Claudia CâmpeanuClaudia Câmpeanu

    Antropolog. După ce a stat cu nasul în cărți poate prea mult timp, a înțeles într-un final că ceea ce contează sunt oamenii și poveștile lor.

     
  • Flora PopFlora Pop

    Violonistă. Face muzică de film.

     
  • Diana MeseșanDiana Meseșan

    Reporter. Îi era frică de animale până când a întâlnit-o pe pisica ei, Sumi Jo. Crede că oamenii se pot schimba.

  • Mara MărăcinescuMara Mărăcinescu

    Sunetistă. Caută liniștea. 

  • Bianca KardaBianca Karda

    Istoric și bibliotecară la Biblioteca Județeană Astra Sibiu. Pasionată de povestea migrației în America.

     

Ilustrații de

  • Roma GavrilăRoma Gavrilă

    Desenează, face colaje și ilustrații, din când în când și bandă desenată. Consumatoare de fistic prăjit. Nu crede în categorii.


Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK