Media&digital / Femei
8 clișee sexiste din publicitate
Ema Prisca, Andrei Pungovschi
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cel mai faimos început de roman românesc de după 1989 aparține Ioanei Bradea, al cărei „Băgău” a fost recent reeditat.
În premieră, despre femei din România care nu s-au supus și, astfel, prin explorare, invenție și grijă, au schimbat colțul lor de lume.
În premieră, un fragment din „Dragă Virginia,”, o carte în care 15 scriitoare din România contemporană răspund eseului „O cameră doar a ei”.
În curând, vor fi premiate la a doua ediție a Premiilor „Sofia Nădejde” cele mai bune cărți publicate în ultimul an de scriitoare din România.
_thumb.jpg)
Conform Barometrului de gen, România înțelege că are probleme cu discriminarea împotriva femeilor, dar nu-i e clar cum sau dacă să le rezolve.
O bandă desenată despre o artistă intensă, dar puțin cunoscută, a cărei expoziție o puteți vedea la MNAC.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
_thumb.jpg)
★★★★★☆☆☆☆☆ „Distanța dintre mine și mine” e ca un poem despre excentricitățile Ninei Cassian - un personaj ca un copil care voia să schimbe lumea, dar s-a ciocnit de capriciile adulților.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
★★★★★☆☆☆☆☆ „O cameră doar a ei”, eseu publicat de Virginia Woolf în 1929, este probabil cea mai bună introducere în problema literaturii scrise de femei.
Sofia Zadar face muzică-terapie și ne învață cum să ne iubim vulnerabilitățile și femeile.
_thumb.jpg)
Prima remarcă nu părea menită să jignească. Ești o fată frumoasă. Mi-a pătruns în gânduri, mi-a atras atenția. Apoi a urmat cel de-al doilea bărbat. Apoi „Cioară!” Ce s-a întâmplat după aceea?
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu inițiază o gală pentru a premia literatura scrisă de femei, în contextul în care autoarele lipsesc aproape cu totul din manuale.
Citește un fragment din autobiografia fostei Prime Doamne a Americii, lansată concomitent în peste 28 de țări.
Avanpremieră: Eseul Virginiei Woolf, despre autonomie și autodeterminare feminină, vede lumina tiparului în România, într-o nouă traducere.
Citiți în premieră trei povești ilustrate ale unora dintre femeile din România care au pus umărul la o lume mai bună.
★★★★★☆☆☆☆☆ Avanpremieră: Portretele a trei femei minunate din cartea „Femei în știință. 50 de femei temerare care au schimbat lumea”, de Rachel Ignotofsky, proaspăt apărută la Editura Nemira.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Două tinere regizoare au colindat satele din Teleorman, ca să înțeleagă ce înseamnă să fii femeie la țară în 2018.
Trei viziuni feminine în stand-up comedy-uri de pe Netflix: cel mai puternic show despre lupta cu marginalizarea, unul cu stereotipuri legate de maternitate și altul despre viața de millennial la 35 de ani.
Mamă singură și sudor, Elena Drăgan nu a avut timp de pasiuni. Până când s-a pensionat și a descoperit pescuitul.
Care era statutul femeilor în societatea românească la 1918? Care a fost contribuția lor la Primul Război Mondial?
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.