Cum își mai găsește locul o lentilă feminină sau feministă, într-un imaginar vizual dominat de bărbați? Cum se reflectă acest lucru în fotografie, astăzi? Am încercat să răspundem la aceste întrebări cu ajutorul lui Nur Khamis, o artistă vizuală din București.
Alexandra Cojocaru este o artistă vizuală care în ultimii ani a surprins prin lentila aparatului ei o comunitate care deseori rămâne în umbră: scena de drag. Am invitat-o la o discuție despre autenticitate, felul în care reușește fotografia să schimbe percepțiile asupra unei comunități, dar și despre propriile ei frici.
Bimbos Against Capitalism e o sintagmă pe care poate că ai văzut-o pe zidurile din București sau pe Instagram. Am stat de vorbă cu tânăra artistă din spatele proiectului, despre arta ca formă de activism, tech bros și fotografie.
Câteva recomandări din programul Festivalului de Film Feminist, care va avea loc între 4 și 7 septembrie la Cinema Muzeul Țăranului Român din București.
Am stat de vorbă cu politiciene, femei în funcții publice, cercetătoare în egalitate de gen, scriitoare și activiste pentru a vedea ce putem să înțelegem din acțiunile lui Mihail Neamțu, regresia venită din partea PNL în ceea ce privește drepturile femeilor din partid și, la modul general, ce spune asta despre cum sunt văzute femeile în societatea noastră.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul A Girl’s Story aduce în scenă textul prin care Annie Ernaux, scriitoare premiată cu Nobel, își investighează debutul vieții sexuale în 1958 - un eveniment haotic, revizitat și redefinit ca traumă.
În timp ce politicienii se ceartă pe finanțări și se întrec în declarații, Asociația Pas Alternativ din Brașov vine în sprijinul femeilor care caută adăpost împotriva violenței domestice.
Tema femicidului, a violenței sexuale și a abuzurilor domestice a ajuns în teatru în special datorită femeilor.
Cătălina Poiană, psihologă și co-coordonatoare a grupului de suport #ȘiEuReușesc din Cluj, dedicat femeilor care ies din relații violente ne explică cum pot fi recunoscute din timp semnele unei relații abuzive, ce efecte are violența psihologică asupra copiilor care cresc în astfel de medii și cum poate un grup de sprijin să devină un colac de salvare într-o societate care încă ignoră profunzimea acestei forme de violență.
Ce se întâmplă când, zi după zi, trăiești în mijlocul reproșurilor, insultelor și țipetelor? Ce urme lasă, în timp, violența psihologică asupra unei familii? O fiică încearcă, împreună cu mama ei, să răspundă acestor întrebări și să vindece, fiecare în felul ei, rănile pe care încă le poartă.
Imaginează-ți o lume în care femeile nu au voie să vorbească sau să-și arate chipul în public, nu pot să iasă din casă neînsoțite sau să studieze. Asta este realitatea pe care o trăiesc în 2025 fetele și femeile din Afganistan și o parte din viața pe care a cunoscut-o Metra Mehran.
Trei tinere compozitoare vorbesc despre cum e să fie femeie într-o lume încă patriarhală, muzica lor și dorințele lor pentru lumea artistică.
Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
În goana de a moderniza orașul, unul dintre sectoarele capitalei a decis să scape de florăresele sale, fără drept de apel. În „luna femeii”, ironia este amară: florile, efemere și prețuite, sunt mai respectate decât mâinile care le aranjează.
Un interviu cu scriitoarea franceză Neige Sinno despre puterea scrisului de a scoate răul lumii la lumină și de a căuta o vindecare. Romanul său, Tristul tigru, în centrul căruia se află experiența de abuz sexual la care Sinno a fost supusă în adolescență, a fost tradus recent de poeta Svetlana Cârstean la Editura Trei / Anansi.
O călătorie nebună prin lumea plină de sex, umor, violență, haos și cinism a uneia dintre cele mai cunoscute reviste de scandal ale anilor ’90. Moștenirea complicată a „Infractoarei” ne învață atât despre libertatea presei, cât și despre misoginism.
Tradițional, luna martie este luna femeii, iar asta ar trebui să fie prilej nu doar de sărbătoare, ci și de chestionare a rolului în care societatea plasează femeile. De aceea am ales ca în această lună să explorăm o parte dintre aceste tensiuni care au în centru femeia.
De-a lungul timpului au primit amenințări cu moartea, zeci de mesaje de hărțuire, atacuri la persoană, bullying, comentarii misogine sau care le invalidau munca. Și toate acestea doar pentru că-și făceau meseria.
★★★★★☆☆☆☆☆
Lina este unul dintre puținele spectacole autohtone care identifică în trecutul recent semne ale prezentului frisonant de astăzi.
Dialog cu autoarea turcă Defne Suman, o povestitoare-călătoare atentă la derapajele puterii, interesată de memorie și de pliurile istoriei.
Am rugat-o pe Ionela Băluță, una dintre coordonatoarele antologiei „Cum am devenit feministă”, să ne spună cum aterizează acesta într-un moment istoric, în care vedem crescând un nou val de misoginism și antifeminism. Bonus: fragmente din textele prezente în volum.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
