În lume / Femei
Masculin și feminin în spațiul public urban
Venera Dimulescu
Cum suntem reprezentați, în funcție de genul nostru, în spațiul public de la oraș? Ne explică sociologa Cosima Rughiniș.
Cum suntem reprezentați, în funcție de genul nostru, în spațiul public de la oraș? Ne explică sociologa Cosima Rughiniș.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
O asociație pentru drepturile femeilor și o mână de artiști folosesc cadourile primite de victime de la agresorii lor pentru a atrage atenția asupra fenomenului violenței domestice.
Citește un fragment din cartea „100 de femei afurisite” proaspăt scoasă de la tipar de editura Nemira, despre câteva dintre femeile uitate de istorie.
_thumb.jpg)
Încheiem luna martie cu un poem ilustrat despre maternitate.
Continuăm seria de poeme scrise de femei cu unul al autoarei Doina Ioanid, ilustrat cu mult galben de Andreea Chirică.
Românca feministă, pacifistă, călătoare și reformatoare a sistemului de învățământ, despre care nu știai nimic până astăzi.
_thumb.jpg)
În luna martie, cinstim femeile (și) prin poezie. Pentru săptămâna asta, Andreea Chirică a ilustrat un poem de Nora Iuga.
Anul ăsta, sărbătorim Ziua internațională a femeii prin muncă. Am stat de vorbă cu cinci femei care lucrează în domenii dominate de bărbați și care-au trecut prin experiențe de discriminare.
De 8 Martie, un poem de Elena Vlădăreanu, ilustrat de Andreea Chirică. Prilej numai bun să vă gândiți la femeile din jurul vostru și muncile lor invizibile.
_thumb.jpg)
A căuta să te „îmbunătățești“ spre a fi femeie este un proiect ridicol și adeseori amoral, arată Jia Tolentino în volumul de eseuri „Oglinda care deformează”.
O selecție fresh ale celor mai noi & bune titluri de la librăria Dispozitiv Books, despre un subiect care rămâne mereu la ordinea zilei.
Citește un fragment din „Vânătăi ascunse”, o carte care îți arată că ce nu știi despre violența domestică te poate ucide.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Cât e de sexistă publicitatea românească? La fel ca societatea din care provine și ca aluatul de profesioniști care o produce.
★★★★★☆☆☆☆☆ Cel mai faimos început de roman românesc de după 1989 aparține Ioanei Bradea, al cărei „Băgău” a fost recent reeditat.
În premieră, despre femei din România care nu s-au supus și, astfel, prin explorare, invenție și grijă, au schimbat colțul lor de lume.
În premieră, un fragment din „Dragă Virginia,”, o carte în care 15 scriitoare din România contemporană răspund eseului „O cameră doar a ei”.
În curând, vor fi premiate la a doua ediție a Premiilor „Sofia Nădejde” cele mai bune cărți publicate în ultimul an de scriitoare din România.
_thumb.jpg)
Conform Barometrului de gen, România înțelege că are probleme cu discriminarea împotriva femeilor, dar nu-i e clar cum sau dacă să le rezolve.
O bandă desenată despre o artistă intensă, dar puțin cunoscută, a cărei expoziție o puteți vedea la MNAC.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
_thumb.jpg)
★★★★★☆☆☆☆☆ „Distanța dintre mine și mine” e ca un poem despre excentricitățile Ninei Cassian - un personaj ca un copil care voia să schimbe lumea, dar s-a ciocnit de capriciile adulților.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
_thumb.jpg)
La Clubul de filosofie cu copii din Cluj, puștii învață să-și dezvolte gândirea autonomă și spiritul critic, dar și toleranța și inteligența emoțională.
Copiii-influenceri sunt un fenomen de proporții, inclusiv în online-ul românesc. Am vorbit cu vedete, vloggeri și experți ca să înțelegem cum e să fii mic și celebru pe internet.
_thumb.jpg)
Când campaniile oficiale pentru lectură sunt răsuflate, ne întrebăm: Cum ar face o astfel de campanie o cititoare împătimită de 11 ani, autoare a unui set de drepturi pentru cititori?
Am invitat copii de vârste diferite să-și deseneze experiențele din izolare și lupta oamenilor mari cu pandemia de coronavirus.
De Ziua Internațională a Copilului, am explorat trei arhive de fotografie. Am ales câteva imagini care arată că, deși lumea se schimbă rapid, copilăria își păstrează câteva constante doar ale ei.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.