După zile în șir de proteste la Botoșani, câteva sute de oameni au ieșit în stradă și la București, ca să ceară o schimbare în sistemul medical după moartea Alexandrei Ivanov și ca să vorbească despre violența obstetrică.
Am deconstruit 7 mituri rasiste despre ce înseamnă să fii mamă romă în România.
Citește un poem inspirat de „Surname Viet Given Name Nam”, un documentar despre condițiile dificile înfruntate de femei după reunificarea celor două Vietnamuri în 1976, și provocat de cineclubul feminist F-Sides.
Avem de-a face cu „un deceniu de stagnare” în privința stereotipurilor de gen, care a dus la înrăutățirea situației drepturilor femeilor în mai multe țări, arată cel mai nou raport al Națiunilor Unite.
„Vreau să mă uit la scrisul meu ca la o extensie a ce au scris alte femei înaintea mea. Îmi place să scriu după ce le citesc cărțile sau din mijlocul lor.”
În care o tânără scriitoare își evaluează și reevaluează relația cu cuvintele ei, într-o lume a lor.
În primul text din seria coordonată de scriitoarea Elena Vlădăreanu, pentru noul sezon al cineclubului feminist F-Sides, viața unei familii dintr-o „periferie de lux” e zguduită din temelii într-o noapte aparent obișnuită.
O cercetătoare în istoria recentă a României, născută la rândul ei în anii '70, explică de unde vin „decrețeii”, ce se ascunde în spatele termenului – și de ce avem în continuare nevoie de el.
Citește un fragment din „Manifestele sufragetelor”, o carte care readuce în prim plan lupta pentru drepturile femeilor.
De Ziua Femeii, o comisară europeană a vizitat o comunitate vulnerabilă din Prahova. Dincolo de vizita ei stau eforturile unor femei care știu că fără presiune nu există schimbare.
E 8 Martie și mă gândesc la toate femeile din jurul meu fără de care viața mea și a fetelor ar fi fost foarte grea în ultimii doi ani. Dar vreau ca acest text să fie citit de bărbați.
O istorie a protestelor feministe de la noi.
Am petrecut o lună la sat, în județul Bistrița-Năsăud, de unde am revenit cu perspectivele unor femei din rural asupra căsătoriei și vieții de familie.
Citește un fragment din romanul lui Julian Barnes, care explorează viața și moștenirea unei profesoare stoice și exigente.
Un bilanț făcut de Elena Vlădăreanu, fondatoarea Premiilor „Sofia Nădejde”, înainte de a cincea gală a literaturii contemporane scrisă de femei.
Criticii literari Mihnea Bâlici și Mihai Iovănel discută despre unul dintre cele mai importante romane ale ultimilor ani: „Dezrădăcinare” de Sașa Zare, o bornă în literatura queer și feministă din România.
9 scriitori, regizori, actori, critici vorbesc despre hărțuirea colegelor lor femei în domeniile artistice din România.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Un portret al Cristianei Nicolae, o regizoare care a stârnit discuții în România comunistă, dar care a rămas prea puțin cunoscută publicului de azi.
Într-o casă proaspăt reabilitată de pe strada J. L. Calderon din centrul Bucureștiului, mai multe fete și femei așteaptă să fie văzute și înțelese.
Manifestul scriitoarelor feministe de stânga. „Avem nevoie de o lume literară mai bună, o lume literară în care dorințele și nevoile persoanelor care produc literatură sunt ascultate.”
În preajma sărbătorilor, când violența pătrunde mai mult ca oricând în casele noastre, am stat de vorbă cu Iolanda Beldianu, una dintre veteranele României în lupta cu violența domestică.
De vorbă cu jurnalista Hannah Jewell despre munca de documentare din spatele cărții „100 de femei afurisite”, despre rescrierea istoriei și responsabilitatea de a readuce la viață povești fabuloase ale unor femei uitate.
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
