Azi începe la Cinema Muzeul Țăranului Român Bucharest Feminist Film Festival. Tema care străbate selecția de anul ăsta are de-a face cu comunitatea, cu multiplele ei forme, de la prietenia intimă, la societate.
O prietenie între două femei a ocupat, timp ani întregi, spațiul unei mari iubiri. Acum, însă, într-o zi de festival, cu body glitter, pizza, foști iubiți și mici cruzimi, legătura alcătuită din tandrețe, gelozie, încredere și abandon se desface încet, în fâșii.
Am povestit cu cercetătoarea Cat Bohannon despre fascinantele Eve care si-au lăsat amprenta asupra corpurilor noastre, despre maternitate și provocările vieții în cercetare, dar și despre amenințările cu moartea pe care le-a primit după ce cartea a devenit bestseller în SUA.
Dacă arhivele nu spun (tot) adevărul, iar prezentul nu e atât de liber pe cât am crede, de unde ne mai luăm speranța? Am stat de vorbă cu una dintre cele mai titrate filosofe și scriitoare contemporane despre memoria incomodă a Europei de Est și despre motivul pentru care speranța nu e o formă de optimism, ci o datorie.
De vorbă cu scriitoarea americano-chiliană citită peste tot în lume, despre noul ei roman istoric, care spune povestea unei corespondente de război, dar și despre legătura directă dintre loviturile de stat din trecut și fragilitatea democrației de azi.
Istoria unui cuplu ieșit din tipare ne poate ajuta să înțelegem ce a însemnat să iubești și să trăiești altfel în România secolului trecut. Află povestea Olgăi Caba, o scriitoare română uitată, care ne-a dat poate singurul roman din perioada comunistă ce explorează ideea de genuri și sexe multiple, și a partenerului ei de viață, Eric(a) Tecău, care a trecut prin prima operație de afirmare de gen documentată în România.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
O tânără fotografă vorbește despre apropiere și intimitate în fotografie, ce înseamnă să o iei de la zero într-o altă țară și ce sentiment își dorește să trezească în oamenii care-i privesc imaginile.
Asociația Moașelor Independente s-a rupt în două la începutul acestui an, ca urmare a unui conflict de valori și viziune pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate: dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Conflictul a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
Cum își mai găsește locul o lentilă feminină sau feministă, într-un imaginar vizual dominat de bărbați? Cum se reflectă acest lucru în fotografie, astăzi? Am încercat să răspundem la aceste întrebări cu ajutorul lui Nur Khamis, o artistă vizuală din București.
Alexandra Cojocaru este o artistă vizuală care în ultimii ani a surprins prin lentila aparatului ei o comunitate care deseori rămâne în umbră: scena de drag. Am invitat-o la o discuție despre autenticitate, felul în care reușește fotografia să schimbe percepțiile asupra unei comunități, dar și despre propriile ei frici.
Bimbos Against Capitalism e o sintagmă pe care poate că ai văzut-o pe zidurile din București sau pe Instagram. Am stat de vorbă cu tânăra artistă din spatele proiectului, despre arta ca formă de activism, tech bros și fotografie.
Câteva recomandări din programul Festivalului de Film Feminist, care va avea loc între 4 și 7 septembrie la Cinema Muzeul Țăranului Român din București.
Am stat de vorbă cu politiciene, femei în funcții publice, cercetătoare în egalitate de gen, scriitoare și activiste pentru a vedea ce putem să înțelegem din acțiunile lui Mihail Neamțu, regresia venită din partea PNL în ceea ce privește drepturile femeilor din partid și, la modul general, ce spune asta despre cum sunt văzute femeile în societatea noastră.
★★★★★☆☆☆☆☆
Spectacolul A Girl’s Story aduce în scenă textul prin care Annie Ernaux, scriitoare premiată cu Nobel, își investighează debutul vieții sexuale în 1958 - un eveniment haotic, revizitat și redefinit ca traumă.
În timp ce politicienii se ceartă pe finanțări și se întrec în declarații, Asociația Pas Alternativ din Brașov vine în sprijinul femeilor care caută adăpost împotriva violenței domestice.
Tema femicidului, a violenței sexuale și a abuzurilor domestice a ajuns în teatru în special datorită femeilor.
Cătălina Poiană, psihologă și co-coordonatoare a grupului de suport #ȘiEuReușesc din Cluj, dedicat femeilor care ies din relații violente ne explică cum pot fi recunoscute din timp semnele unei relații abuzive, ce efecte are violența psihologică asupra copiilor care cresc în astfel de medii și cum poate un grup de sprijin să devină un colac de salvare într-o societate care încă ignoră profunzimea acestei forme de violență.
Ce se întâmplă când, zi după zi, trăiești în mijlocul reproșurilor, insultelor și țipetelor? Ce urme lasă, în timp, violența psihologică asupra unei familii? O fiică încearcă, împreună cu mama ei, să răspundă acestor întrebări și să vindece, fiecare în felul ei, rănile pe care încă le poartă.
Imaginează-ți o lume în care femeile nu au voie să vorbească sau să-și arate chipul în public, nu pot să iasă din casă neînsoțite sau să studieze. Asta este realitatea pe care o trăiesc în 2025 fetele și femeile din Afganistan și o parte din viața pe care a cunoscut-o Metra Mehran.
Trei tinere compozitoare vorbesc despre cum e să fie femeie într-o lume încă patriarhală, muzica lor și dorințele lor pentru lumea artistică.
Elena are 21 de ani și până la vârsta de 15, mergea cu părinții ei la marșurile anti-avort, era homofobă și credea în tot ce-i spunea Biserica să creadă. Pandemia, prietenii făcuți la liceu și o călătorie personală au făcut-o să-și schimbe părerea. Aceasta este povestea ei.
Cercetătorii avertizează de ani întregi că nivelul apelor subterane din nord-estul României este în scădere. Autoritățile reacționează cu întârziere, iar discrepanța dintre rural și urban îi împinge pe localnici într-o luptă pentru accesul la cea mai de bază resursă a vieții.
Un interviu cu antropologul Liviu Chelcea despre apa de la robinet și cea îmbuteliată, water grabbing și conflictele legate de apă.
Un interviu cu Bogdan Iancu, cercetător în antropologie, despre secetă, sisteme de irigații din trecut și prezent și competiția pentru apă.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
O fostă uzină de apă din Timișoara își deschide porțile pentru vizitatori și ne invită să ne gândim la relația noastră cu apa, patrimoniul industrial și modul în care vorbim despre toate acestea.
După invazia totală a Rusiei în Ucrainei, habitatul natural al Deltei Dunării a fost amenințat atât de război, cât și de creșterea traficului naval, redirecționat către această zonă. Acest reportaj analizează impactul, dar se uită și la soluțiile la care lucrează atât ucraineni, cât și români, pentru a proteja Delta.
