De Ziua Internațională a Persoanelor Non-Binare, o invitație la reflecție despre nevoia unui limbaj inclusiv, care să reformeze felurile tradiționale de a oglindi genul.
_thumb.jpg)
După 25 de ani de luptă cu zombii, seria Resident Evil îşi îmbogăţeşte galeria de monstruozităţi cu vampiri şi vârcolaci. Ce loc mai bun pentru a plasa acţiunea, dacă nu România?
Cum suntem reprezentați, în funcție de genul nostru, în spațiul public de la oraș? Ne explică sociologa Cosima Rughiniș.
Ani de zile am stat „în întuneric”, ros pe toate părțile de o rușine toxică care mă ținea în loc, dar pe care nu o vedeam nicicum. A venit momentul să-i spun rușinii pe nume.
Cartea unei directoare de editură din Franța zguduie din temelii lumea literară. Autoarea povestește relația abuzivă cu un scriitor de renume, pe care l-a cunoscut când avea numai 13 ani.
Ce se întâmplă când dăm încrederea pe supraveghere? Am făcut un inventar al uneltelor digitale cu care ne urmărim unii pe alții și suntem, la rândul nostru, urmăriți.
După un an de pandemie, introducerea în etică proaspăt publicată de Cristian Iftode e o unealtă de care avem nevoie mai mult ca oricând.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
_thumb.jpg)
De curând, eutanasia voluntară și sinuciderea asistată au devenit legale în Spania. Un cercetător în etică aplicată pune în balanță argumentele pro și contra dreptului de a-ți sfârși viața cu demnitate.
_thumb.jpg)
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
_thumb.jpg)
Cercetători din institute ale Academiei Române atrag atenția asupra problemelor de care se lovesc zi de zi în munca lor, în țara cu cel mai mic buget de cercetare din Europa.
Amenințările cu moartea și mesajele de ură primite de curând de către actrița Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, reaprind discuția publică despre antisemitism și alte forme de extremism în România.
Mi-a fost rușine de felul în care arăt de când mă știu. Și de aproape zece ani pendulez între anorexie și bulimie.
Găsirea a două artefacte de mare valoare în estul țării e o ocazie bună pentru a vorbi despre felul în care România se preocupă de patrimoniu.
Am căutat prin arhive, timp de mai mulți ani, fotografiile din timpul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime ale masacrului de la Cămărașu, comis de jandarmi maghiari în septembrie 1944.
Printre rapoarte și turnătorii, arhivele fostei Securități conțin numeroase fotografii din operațiunile de filaj. Imaginile menite să susțină vinovății, din perspectiva regimului comunist, dau amploarea unei epoci a iscodirii.
Un tur prin trecuturile actualei capitale, în căutarea oamenilor care au locuit-o și a urmelor care le-au supraviețuit.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
La finalul primului nostru an cu pandemia, ne-am întrebat cum ne transformă criza sanitară relațiile intime. Când bucăți bune din viețile noastre se mută online, pe ecrane și în aplicații, ce forme noi prind tandrețea și sexul?
_(1)_thumb.jpg)
Oricine poate deveni victimă sau agresor în nenumăratele războaie care se dau zilnic în rețelele sociale. Cum a ajuns umilirea online o ocupație la ordinea zilei și ce urme lasă în viețile noastre?
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
_thumb.jpg)
În ultimii 10 ani, o artistă din Polonia a contribuit la salvarea unui lac, la demiterea unui ministru și la oprirea unor tăieri de copaci, iar acum e mai activă ca oricând în încercarea de a opri abuzurile de mediu.
În zilele de 20-21 ianuarie 1941, au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară.
.jpg)
