„Războiul din Ucraina”, „prima carte din lume pe acest subiect”, în cuvintele fostului patronului de presă și co-autorului Sorin Roșca Stănescu, a fost lansată zilele trecute la Clubul Diplomatic din București.
O profesoară de franceză care s-a născut și a trăit toată viața la Kiev reface drumul fugii sale dintr-un „acasă” unde speră să se poată întoarce cândva.
Regăsesc Parisul exact cum îl ştiam. Atâta doar s-a schimbat: în grădinile din Tuileries se joacă şi copii de refugiați ucraineni.
Am petrecut câteva zile și în Cracovia, oraș cu o populație de 750.000 de oameni și în care se află acum aproape 200.000 de refugiați din Ucraina.
Rabka este o mică stațiune balneoclimaterică din sudul Poloniei, cu o populație de 13.000 de locuitori. De când a început războiul, aici au ajuns deja peste 2.000 de refugiați din Ucraina, iar asta a schimbat complet fața orășelului.
Cum vede războiul Eva Raiska, traducătoare, jurnalistă și scriitoare aflată în vestul Ucrainei.
Au lucrat o viață întreagă în film și televiziune, au documentat povești despre foamete și război, au călătorit și filmat în tot spațiul ex-sovietic. Pe 24 februarie 2022, războiul a venit peste ei.
Trebuie să nu uităm că orașele asupra cărora planează astăzi războiul și distrugerea au fost mai întâi decor pentru atât de multă viață.
Capitala Ucrainei e un memorial închinat nu doar sacrificiului celor oprimați de către aceia cu mai mult noroc, ci și voinței, dinamismului și renașterii.
O femeie născută în plin război mondial, o fiică care și-a trăit tinerețea în epoca Brejnev, o nepoată care a prins destrămarea URSS și cinci strănepoți ale căror vieți sunt deja date peste cap de invazia rusească în Ucraina.
Am vorbit cu un membru al Partidului Pirat Rus despre președintele țării, despre război, antipatia anti-rusă, (dez)informare și internet.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
O jurnalistă din Rusia vorbește despre cenzura din presă, riscul protestelor, dar și despre solidaritatea cu frații ucraineni.
„Nu vă puteți imagina ce e dincolo”, spune Lili, o femeie din Ucraina care a intrat în România pe jos, împreună cu fiul ei.
Cu câteva zile înainte să înceapă invazia rusească în Ucraina, am fost la granița de nord a României pentru a vorbi cu câțiva dintre ucrainenii huțuli care trăiesc aici.
Cum am trăit pe pielea mea privilegiul de a fi europeană și albă în Mexic.
Am pornit la drum prin satele de lângă frontieră ca să vedem ce zic localnicii despre criza ruso-ucraineană și pentru a-i cunoaște pe ucrainenii huțuli din partea muntoasă a Bucovinei.
Deși 2021 fusese declarat „anul internațional al păcii și încrederii”, pentru mulți a fost opusul.
Angela Merkel a părăsit în aceste zile viața politică și este practic pensionară.
În vremuri de restricții și granițe închise, ție de ce oraș de pe lumea asta ți-a fost cel mai dor?
Am stat de vorbă cu regizorul haitian al unei noi serii documentare de pe HBO, „Exterminarea brutelor”, care-ți arată că lumea noastră e construită pe cadavre de culoare.
_thumb.jpg)
Am stat de vorbă cu o tânără româncă, directoarea Fundației Estuar, aflată în SUA, despre schimbările sociale petrecute în ultimul an.
Ți-am pregătit o listă cu 14 reporteri, de ieri și de azi, de la Brunea-Fox la Viorel Ilișoi.
Nimic nu e prea mult atâta timp cât aduce putere și bani, asta a învățat repede Trump.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
