Casa Zemstvei din Chișinău – un laborator al culturii independente, construit organic într-o clădire în ruină – se închide după mai bine de un deceniu de artă și activism.
Săptămâna aia cu Vineri 13. Planeta e un pic wild, algoritmii sunt nervoși, iar știrile par scrise de cineva care a băut prea mult espresso. Dacă tot e haos afară, hai măcar să-l ocupăm cu lucruri bune: muzică, teatru, film, expoziții și câteva idei care îți mai scot mintea din feed.
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
Cel mai vechi fond românesc de fotografie color a fost descoperit recent într-o cutie prăfuită. Cine a fost Gheorghe Neagu, autorul imaginilor – un fotograf român în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care și-a trăit anii între ororile frontului și o viață obișnuită, pentru a se pierde apoi în negura istoriei?
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
Am revenit la Odesa sub asediu pentru a studia Arhivele Regionale. În plus, ce se întâmplă acum în Ucraina este istoria timpurilor noastre.
Legea majoratului online, adoptată recent de către Senat, spune că ar încerca să protejeze tinerii pe internet. Organizațiile neguvernamentale care militează pentru libertatea internetului avertizează că această propunere legislativă ar putea ajunge să facă mai mult rău decât bine.
Un crescător de mamifere mari și proprietarul unei grădini zoologice de lângă Suceava oferă spre vânzare animale vii periculoase prin mijloace ilegale, dar care acoperă acest lucru oferind și vânzări „la liber” sau donații. El este însă doar o mică parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase. O investigație de câteva luni arată că rețele de vânzători din Europa operează la scară transnațională și că UE nu are legi armonizate privind comerțul cu animale mari.
În fiecare an, sute de adolescenți și tineri din România ajung în fața judecătorilor după ce au comis infracțiuni. Cum îi ajută statul român să nu-și repete greșelile?
La un an după tragedia de la Novi Sad, în care 16 oameni și-au pierdut viața când copertina de beton a gării s-a prăbușit, o tânără studentă povestește ce înseamnă să faci parte dintr-un protest perpetuu: cum e să trăiești zilnic în mijlocul unei mișcări pentru schimbare și de unde își găsește speranța.
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
De aproape un an, străzile din Tbilisi adună mame și tineri în aceeași luptă: pentru o Georgie europeană și liberă. După gratii, pe baricade sau prin scrisori, cele două generații au format o familie mai mare, unită în rezistența împotriva unui regim iliberal.
Ce înseamnă astăzi să nu taci ca artist? Regizorul Milo Rau trimite o scrisoare artiștilor și oamenilor de cultură: un apel la rezistență împotriva tăcerii care acoperă crimele de război din Gaza.
Într-un context cu tot mai multă retorică și incidente anti-migrație, doi cercetători analizează discursul și tendințele împotriva migranților și refugiaților din România.
O cercetătoare în științe politice și o actriță lucrează împreună la un spectacol despre genocidul din Bosnia, bazat pe o carte de poezii scrisă de cea dintâi. Apoi, își duc proiectul în locul de unde a emanat poezia – la Srebrenica, în Bosnia și Herzegovina, un oraș care tocmai a comemorat 30 de ani de la masacrarea a mii de musulmani de către sârbi din Republica Srpska.
La jumătate de an de la căderea lui Bashar al-Assad, sirienii se simt din nou liberi, însă a crescut și tensiunea din societate, cu violențe sectare împotriva minorităților religioase.
Un scriitor palestinian scrie dintr-o tabără de refugiați despre viața lui în Gaza, trăită sub amenințarea neobosită a morții, și despre cum e să-ți pierzi familia fără să-ți poți lua rămas bun.
Am stat de vorbă cu politiciene, femei în funcții publice, cercetătoare în egalitate de gen, scriitoare și activiste pentru a vedea ce putem să înțelegem din acțiunile lui Mihail Neamțu, regresia venită din partea PNL în ceea ce privește drepturile femeilor din partid și, la modul general, ce spune asta despre cum sunt văzute femeile în societatea noastră.
Am săpat în aproape 1.000 de mesaje de pe site-ul onanisti.ro, scrise de administratorul său, Daniel Marian Dionisie, acum martor într-un dosar de urmărire penală. Deși bărbatul neagă că ar fi contribuit activ la comunitatea pe care o administra, mesajele pe care le posta arată fix opusul.
Nici nu s-au terminat bine ultimele alegeri că trebuie să ne gândim la următoarele, care au loc peste mai puțin de trei ani și jumătate. În perioada 2028-2030 vom avea, pe rând, alegeri parlamentare și locale, europarlamentare și prezidențiale, la care principala temă de campanie din partea suveranistă va fi cea a migrației în România și a consecințelor („nefaste” și „apocaliptice”, după cum au început deja să încerce să ne convingă) ale acestui fenomen.
226 de jurnaliști palestinieni au fost omorâți în ultimele 20 luni, în cadrul unei campanii de a reduce la tăcere vocile celor care documentează atrocitățile din Gaza. Am vorbit cu o jurnalistă din Palestina și cu reprezentanți ai Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor pentru a înțelege mai bine situația îngrozitoare prin care trec lucrătorii media palestinieni și cum afectează asta starea presei de peste tot.
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
Timp de aproape o jumătate de an, autorități, martori și o familie îndoliată din Ucraina s-au chinuit să afle adevărul despre moartea Victoriei Roșcina (27 de ani), jurnalistă deținută ilegal și ucisă în Federația Rusă.
De unde vine principiul majorității și cum îl vedem în acțiune azi, în democrațiile digitale, unde rețelele sociale se transformă în parlamente, iar politicienii populiști devin purtători de cuvânt ai ideii de super-majoritate?
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
