Șase studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, au lansat la începutul lunii aprilie Contrasens, un podcast care încearcă să demistifice științele sociale. Până acum au publicat patru episoade. Primul analizează problema locuirii într-un oraș în creștere, al doilea vorbește despre sărăcia care persistă în ciuda „încercărilor” actorilor politici de a o combate, al treilea e despre automatizare și redistribuire, iar al patrulea despre fotbal. Urmează încă opt episoade, câte unul pe săptămână.

Am invitat-o pe Marina Mironica, producătoare în echipa Contrasens, să ne povestească cum le-a venit ideea, cine se ocupă de producție, cine face interviurile, de unde au finanțare. Pe scurt, cum reușesc câțiva studenți să pună la cale un podcast. (Diana Meseșan)

Cum am început

Ideea de a face un podcast i-a venit unei fete din echipa noastră, Mariei Martelli, care pe atunci era studentă în anul II. Un podcast părea o modalitate bună de a populariza sociologia și în alte medii.

La început ne-am lovit de multe griji: cum facem rost de fonduri, unde găsim un studio pentru înregistrări, cum ne ferim de limbajul academic. O chestie importantă a fost că am obținut sprijinul financiar al Facultății de Sociologie din Cluj.

Echipa are șase membri acum: Maria Martelli, Marina Mironica, Matei Mlinarcic, Pati Murg, Karol Pataki și Vlad Bejinariu.

Ce încercăm noi să facem în discuțiile Contrasens este să îmbinăm cercetările și mai ales cunoștințele invitaților cu preocupările noastre comune, ca oameni care au de plătit facturi tot mai mari, chirii tot mai scumpe sau se găsesc în situația în care trebuie să se justifice pentru o decizie sau alta în ce privește familia, credința sau timpul liber.

 
Ilustrație de Maria Martelli

Am început cu un episod despre compromisurile locuirii într-un oraș care se dezvoltă foarte repede, precum Cluj-Napoca. Apoi am ajuns să vorbim despre munca precară, despre situația muncitorilor, despre fotbal, suporteri ai cluburilor de fotbal, despre tehnologie și proprietate intelectuală.

Ne dorim să stabilim niște punți între noi, studenții la sociologie și alți studenți, între cei care beau cafea de 20 de lei și cei care cumpără la plic 3 în 1 și între alte grupuri cărora altfel, le e greu să se vadă, să afle unii de alții.

Oamenii care fac cercetare și scriu apoi texte academice folosesc un limbaj sofisticat, iar pe lângă asta lucrează în niște condiții în care este mai importantă producerea acestor cercetări decât valorificarea lor. Noi încercăm să traducem informațiile astea pentru un public mai larg, care n-a trecut prin două trei cursuri de teorii sociologice. Iar mediul audio e perfect pentru demistificarea științelor sociale. Poți asculta care sunt ultimele trenduri din științele sociale în timp ce gătești sau faci un duș.

Cum lucrăm

Toată munca de producție o facem noi, cei șase membri ai echipei. Câte doi ne ocupăm de toate, de la stabilit invitatul/invitata, pregătit discuția, editare, montaj până la încărcat pe soundcloud și trimis în lumea largă. Doar muzica și masterizarea finală ne-o face un specialist, pe care îl plătim și care este profesionist. Ceilalți, suntem studenți din toți anii de licență și master. Nu avem experiență în media, radio sau comunicare, decât foarte puțină și irelevantă. Învățăm din mers cum se fac lucrurile. Unicul lucru pe care îl stăpânim cât de cât este interesul și pasiunea pentru sociologie, curiozitatea de a afla mai multe și a ne împărți cu alții.

Am luat-o pas cu pas, întâi oameni cu care să ne facă plăcere să lucrăm, bani pentru un microfon, apoi pentru masterizare, pe care i-am cerut de la facultate și tot așa până la planul de comunicare. Toate sunt încropite într-un fel, fiecare dintre noi contribuie în măsura în care a mai făcut ceva similar înainte sau i se pare interesant un task sau altul.

 
Ilustrație de Maria Martelli

Aici revin la sociologie și la ce fel de referințe ne dă ea. Am fost atenți la relațiile de putere, la felul în care funcționează democrația și mai ales cum reflexivitatea poate schimba anumite dinamici de grup. Nu ne-am dorit un grup cu ierarhie și autoritate, fiindcă nu într-o astfel de lume vrem să trăim. Asta nu ne-a ușurat traseul, dar ne ajută să ne exersăm principiile.

Experiența fiecăruia cu podcasturile diferă. Matei e pasionat de audio din liceu, când asculta teatru radiofonic. Maria a ajuns la podcasturi relativ recent. Vlad nu avea habar de podcasturi până nu l-am coopotat în echipa Contrasens. Pati era speriată când vedea că un podcast poate dura și o oră, dar de când face și ea unul, a devenit mai deschisă. Eu am crescut cu radio în curte și am și făcut radio într-o vreme. Destul de recent am început să ascult podcasturi, mai ales pe drum, când nu am posibilitatea să mai trag cu urechea la discuții vecine, să fac cercetare în teren, cum îi zicem noi sociologii.

Câteva ceva despre noi și despre ce podcasturi ascultăm

Matei mai lucrează în echipa de organizare a platformei Focus Atelier din Cluj. Ascultă podcasturi de ficțiune: în special proiectele Night Vale Radio, Welcome to Night Vale și Alice Isn’t Dead. Ascultă și Lexicon Valley, un podcast axat pe lingvistică și zice că nu e plictisitor. Recent, i-a trimis Maria un episod din Weird Studies și s-a îndrăgostit pe loc de ei.

Maria mai face scurte videouri animate pe diverse teme în proiectul Just Wondering. Recomandă în mod special Hidden Brain, Planet Money sau Invisibilia de la NPR, dar din când în când mai trece și pe la Examining Ethics sau Very Bad Wizards. Preferatele ei sunt cele de la Cultures of Energy și orice de la Generation Anthropocene.

Lui Vlad îi plac mișcările muncitorești și se uită des la fotbal. A fost prins de podcasturile de la Decât o Revistă, de la Tackle.ro, despre fotbal și mai nou un podcast făcut de Working Class History.

Pati își face licența pe estetica kitsch-ului în România și e pasionată de fotografie. Are un playlist de podcasturi foarte eclectic, de la Contrapoints despre feminism, capitalism, consumerism, la Godless Bitches, Serious Inquiries Only, Polite conversations și Dezarticulat.

Marina este pasionată de teatrul independent. Recomandă mereu Thinking Allowed de la BBC și Pe bune de la DoR sau tot felul de podcasturi despre orașe cum ar fi The Urbanist și 99% invisible.

Karol este pasionat de istorie și rock psihedelic. Procrastinează învățând din video-uri educaționale, dar uneori ascultă și podcasturi produse în România.