Un tur critic prin câteva dintre gafele monumentale pe care mari instituții ale științei le-au făcut în comunicarea lor publică pe timpul pandemiei de COVID, de la începutul căreia tocmai s-au împlinit cinci ani.
Într-un articol publicat recent în prestigioasa revistă „Nature”, o echipă internațională de cercetători face demonstrația unei descoperiri excepționale. Mai multe oseminte de animale găsite pe Valea Oltețului în anii '60 arată că aici, pe actualul teritoriu al României, se află cele mai vechi urme ale prezenței umane din Europa.
Pentru prima dată în istorie, botaniști din întreaga lume au votat să schimbe numele a sute de plante, în încercarea de a elimina conotațiile rasiste din denumirile lor științifice.
Am stat de vorbă cu cercetătorul James Poskett despre „Orizonturi. Originile globale ale științei modernei”, cartea sa recent apărută la Editura Trei. Poskett scrie o istorie a științei în care protagoniștii nu sunt superstarurile cu care ne-a obișnuit canonul, ci nume puțin cunoscute, din afara spațiului occidental. Chiar dacă moștenirea lor este cât se poate de valoroasă, a fost de cele mai multe ori trecută cu vederea.
De vorbă cu dr. Cătălin Vasilescu despre noua lui carte, în care revizitează un moment important din istoria științei și dominoul prin care numele anumitor cercetători rămân gravate mai apăsat decât altele.
După 10 ani de abandon, procese și incertitudini, Muzeul Farmaciei s-a redeschis în proaspăt restaurata Casă Hintz din centrul Clujului. Cu mai bine de trei secole în urmă, o familie de sași din Slovacia, deschidea în această casă una dintre primele farmacii din Transilvania. Am vizitat muzeul și am invitat-o pe una dintre cele mai bune cunoscătoare ale sale să aleagă câteva dintre cele mai relevante obiecte din colecția expusă.
Ce relație este între o persoană care a donat material genetic și copilul conceput cu ajutorul lui? Sau între mai mulți copii concepuți cu acest material?
★★★★★☆☆☆☆☆
Ce înseamnă astăzi limitele cunoașterii? Și e adevărat că dacă știi prea multe devii superficial?
Cercetători din institute ale Academiei Române atrag atenția asupra problemelor de care se lovesc zi de zi în munca lor, în țara cu cel mai mic buget de cercetare din Europa.
Trei cercetători răspund pe larg la cele mai importante nelămuriri despre vaccinurile anti-COVID și vă pun la dispoziție cele mai relevante informații, ca să să vă formați propria părere.
Chiar dacă mare parte dintre afirmațiile potrivit cărora noul coronavirus ar proveni dintr-un laborator din Wuhan, sunt respinse din start ca fiind fake news, această ipoteză este posibilă.
Estimările sugerează între 12 şi 18 luni pentru un vaccin anti-COVID-19. Dar din moment ce s-au anunţat deja primele administrări de vaccin experimental la câțiva voluntari, de ce durează atât?
De când sunt eu în viaţă, n-a fost niciodată nimic mai important de descoperit decât vaccinul anti-COVID-19. Dar tot noi suntem de vină că nu avem deja un vaccin.
Ca să ne orientăm mai bine prin cantitățile uriașe de știri despre coronavirus, am făcut un scurt ghid cu informații verificate științific.
Un psihiatru german îți explică de ce smartphone-ul nu te face mai deștept și de ce are nevoie un copil ca să nu ajungă dependent de tehnologie.
Oriunde ai citi tu textul ăsta, cel mai probabil acum 10 000 de ani era o pădure.
Câteva dintre ideile și poveștile din presa de știință & societate de săptămâna asta, care ne-au pus pe gânduri.
Unele dintre cele mai relevante povești din știință & societatea pe care le-am descoperit în ultima săptămână.
Colecția săptămânală de știri de neratat din știință, de la Savantgarde.ro.
Un bilanț personal și național despre vaccinul pe care, o vreme bună, statul meu și cu mine l-am ratat împreună.
O întrebare importantă, la care încearcă să răspundă unul dintre cei mai activi cercetători ai lumii animale.
Ce-i spui unui om care încearcă să te convingă că pământul e plat? Mai ales dacă ești astrofizician, dar argumentele tale nu par la fel de puternice ca alea de pe internet.
Ce ne spun neuroștiințele după ce au analizat creierele unor altruiști extraordinari și ale unor oameni malefici?
O călătorie în care am învăţat că jumătate din Delta Dunării este ceva mai tânără decât ne aşteptam şi că pericolele iminente care ne pasc din cauza neglijenţei umane sunt mult mai mari decât cele care au dus la extincţia dinozaurilor.
