Avertisment: Acest articol conține limbaj obscen și violent explicit.

„Retrage-ți plângerea pentru Alexandru Bălan, dacă nu o retragi dăm cu mașinile peste tine când te vedem pe stradă. Suntem mulți fixați! Ce treabă ai tu cu el dacă face povești la caterincă pe internet.” Este doar una dintre zecile de amenințări pe care le-am primit de când susținătorii lui Alexandru „Colo” Bălan au aflat că am redactat o plângere penală împotriva vloggerului reținut pe 9 iunie de poliție pentru instigare la violență împotriva minorelor. 

Timp de câțiva ani, Alexandru „Colo” Bălan (28 de ani), a incitat în repetate rânduri la viol, violență și agresiune împotriva femeilor și fetelor, dar acest lucru a ajuns abia de curând în dezbaterea publică. La începutul lunii, când declarațiile sale din timpul live-urilor și clipurilor au ieșit la suprafață, „Colo” avea 850.000 de urmăritori pe YouTube și câștiga zeci de mii de euro din asta. În timpul live-urilor, Alexandru Bălan joacă Counter Strike Go și primește donații de la abonați și de la ceilalți jucători. De asemenea, mai multe companii l-au sponsorizat sau au colaborat cu el pentru că voiau să fie mai aproape de publicul lui țintă: copiii și adolescenții. Unii dintre ei au 10-11 ani, iar „Colo” este probabil și una dintre principalele lor surse de informare despre relații intime și sexualitate. 

„A fost o glumă proastă,” a zis Alexandru după ce mulți s-au solidarizat pe rețelele de socializare împotriva declarațiilor lui sexiste și îndemnurilor la abuz. Solidarizarea s-a concretizat și printr-o plângere penală redactată de Centrul FILIA, un ONG care luptă de 20 de ani pentru drepturile și siguranța femeilor din România, unde lucrez de doi ani.

Pe 1 iunie, când instigările la violență ale vloggerului s-au rostogolit în rețelele sociale și au căpătat vizibilitate, aveam zeci de mesaje în inbox-ul Centrului FILIA: mai multe persoane ne trimiteau clipuri ale lui Alexandru Bălan, în care acesta făcea declarații sexiste și periculoase. Aveam apeluri nepreluate de la prieteni, care voiau să îmi spună că au citit pe net despre acest individ și li se părea inadmisibil ce face. Atunci am aflat pentru prima dată de Alexandru „Colo” Bălan, cel care susține că a făcut doar „o glumă extraordinar de proastă”.

Una dintre declarațiile făcute de Bălan în fața urmăritorilor săi sună astfel:

„Astăzi am văzut o fată. Nu cred că era clasa a 11-a. I-am văzut toată gă&^%a. Sincer vă spun, mi-a plăcut. Dar aia merită violată. Adică la modul... cu picioare în gură. Să o scuipi în gură, să îi zici cine e tăticul tău. Să îi dai cu picioare, să îi dai cu palme, să o ții cu capul de pereți. Să îi pui așa piciorul pe față. Eu am niște fetișuri mai ciudate. Adică aia se vedea că îi place șarpele. Astea nu trebuie iertate.” 

În dimineața în care am descoperit mesajele vloggerului și ele au devenit virale, am decis la FILIA să depunem o plângere penală împotriva lui Alexandru Bălan. Când ne lovim de astfel de situații, ne consultăm cu avocatele care ne oferă asistență juridică sau care lucrează cu victimele violenței împotriva femeilor și decidem care este cea mai bună cale de acțiune. Uneori poate fi o plângere penală, alteori o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, o poziție publică, o scrisoare deschisă alături de coalițiile și rețelele din care facem parte sau advocacy la nivel instituțional etc. În ultimii ani, fiecare dintre noi, cele patru membre ale echipei de la FILIA, a învățat să se folosească de Codul Penal și de dreptul internațional pentru a proteja drepturile și demnitatea femeilor din România. 

În cazul lui Alexandru Bălan, am decis să facem o plângere penală, la fel cum am făcut în cazul prezentatoarei Dana Budeanu, care încuraja zelos violența domestică într-o emisiune. Acuzațiile din plângerea împotriva lui Bălan sunt de instigare publică (art. 368 alin. 1 CP) la săvârșirea infracțiunii de viol (art. 218 CP), agresiune sexuală (art. 219 CP), act sexual cu un minor (art. 220 CP) și incitare la ură sau discriminare (art. 369 CP). Pedepsele pentru aceste infracțiuni sunt amenda penală sau închisoarea, de la trei luni, la trei ani. 

În urma redactării plângerii penale, am primit mesaje de mulțumire de la mai multe femei care spuneau că fuseseră victime ale violului și agresiunii sexuale. „Vă mulțumesc din toată inima pentru efortul pe care îl depuneți pentru a opri propagarea modului de gândire as Alexandru Bălan”, ne-a scris una dintre ele. „Asemenea acțiuni sunt speechless. Pot doar să spun: Mulțumesc, Mulțumesc, Mulțumesc!! Mulțumesc că veți proteja o mulțime de fete şi veți descreți o grămadă de creiere spălate de vorbele unui individ ca acest vlogger. Cu multă, multă sinceritate şi cu un zâmbet pe chip, fostă victimă a unor violuri repetate”. 

Odată cu mulțumirile, însă, au început să curgă și mesajele de amenințare.  

„Tu ești și proastă, la cum arăți nici la bordeluri nu te angajează. Tu te temi să nu fi violată? Te ofensezi la hate de parcă ești o divă, dacă nu își bătea Colo p%*a de tine erai inexistentă.”

„Să muriți toate [...]. Să te prindă Dincă să te omoare”, mi-au scris susținători ai lui Colo pe Instagram și pe Facebook.

Am fost amenințată cu violul, cu bătaia, am fost făcută câine, feministă proastă și altele mai rele. 

Amenințările au venit exclusiv de la copii și adolescenți - publicul țintă al gamer-ului. De-a lungul timpului, Colo a normalizat discursul despre viol și violență printre copiii și adolescenții care îl urmăreau. Nu a durat mult până când ei și-au asumat acest discurs instigator la violență, ură și viol, atunci când vloggerul pe care-l apreciau a ajuns în vizorul legii. Așa cum am scris și în plângerea penală trimisă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, faptul că publicul său țintă este format aproape în exclusivitate din minori, reprezintă circumstanță agravantă pentru faptele sale. 

Mai mult, Colo nu este singurul exponent celebru al discursurilor care încurajează violența la adresa femeilor în România. O serie de artiști, cum ar fi Dani Mocanu, Paraziții sau Grasu XXL, popularizează constant mesaje sexiste și instigatoare la ură împotriva femeilor. Zmentă, un alt vlogger care face conținut de divertisment pentru adolescenți și tineri, susține într-un clip că fetele care se îmbracă într-un anumit fel „și-o cer” să fie violate. Prezentatoarea Dana Budeanu încuraja bărbații să-și bată partenerele: „În secunda aia trebuie să iei un pumn și să-i spargi gura”. Chiar ieri a ieșit la iveală un video din 2015 în care cunoscutul prezentator TV Mihai Bendeac râde cu lacrimi la mărturia unei eleve de liceu care povestește trauma unui viol. Într-un context în care copiii și adolescenții nu au acces la cursuri de drepturile omului, educație sexuală sau educație media, Alexandru Bălan este, într-un fel, cireașa de pe tort a unei culturi care încurajează sexismul, on- și offline.

Am încercat să discut cu aproape toți adolescenții care mi-au scris mesaje de amenințare. Patru dintre ei au lăsat rușinea la o parte și am concluzionat împreună că nu poți spune mizerii pe internet pentru faimă și bani. Cu siguranță nu poți încuraja și bagateliza violul și agresiunea pentru faimă și bani. Discuțiile cu ei au început tot cu injurii și amenințări, dar mi-am dat seama că majoritatea nu înțelegeau suficient de bine gravitatea situației. Le-am explicat cu argumente morale și legale de ce am făcut plângerea penală și de ce comentariile lui Colo sunt periculoase. Le-am explicat câteva lucruri de bază despre feminism, egalitate de gen, le-am adus statistici privind violența domestică. Uneori, am ajuns la un consens cu unii dintre cei care cu câteva momente în urmă îmi trimiseseră mesaje de ură. 

Nu am fost singura care a primit amenințări în ultima săptămână: Alina Dumitriu, directoarea executivă a asociației Sens Pozitiv, care luptă pentru persoanele care trăiesc cu HIV, a fost cea care a popularizat pe Facebook o poziție fermă împotriva intoleranței, misoginismului și instigării la viol și ură. Astea sunt o parte din comentariile de pe Facebook și de pe YouTube care o vizau pe Alina Dumitriu:

„Femeilor le place să fie violate doar că nu recunosc. Alina Dumitrescu sau cum o cheamă pe aia nu a fost violată la timp.”

„La ce față ai, ar fi fost o binecuvântare să te violeze Colo!”

În urma plângerii penale, Alexandru Bălan și-a cerut scuze public: „A fost o glumă extraordinar de proastă. [...] Eram numai în goană după like-uri, după vizualizări. Îmi doream foarte mult să se uite foarte mulți oameni la mine și vă spun sincer că nu am crezut că o să se ajungă aici - nu am crezut că cineva o să gândească lucrurile astea despre mine.” Video-ul cu scuze, a strâns estimativ, potrivit unui calculator de venituri generate de YouTube, circa 500 de dolari pe zi.

Două zile mai târziu, a revenit cu un nou mesaj, adresat către „acești oameni care mă urmăresc pe social media și nu numai, acești oameni față de care am greșit prin aberațiile poveștilor mele. Aceste femei care se tem de aceste lucruri teribile spuse într-un mod eronat și scoase din context. [...] Nu sunt un violator, nu sunt un instabil psihic. Sunt doar un om cu multă imaginație care a greșit și își cere scuze.”

Alexandru Bălan și discursul său instigator la adresa femeilor reflectă, însă, numeroase statistici dramatice. România este pe antepenultimul loc din Europa în ceea ce privește egalitatea dintre femei și bărbați. Pentru 55% dintre români, violul este justificabil: dacă victima a consumat alcool sau droguri (30% dintre români), dacă aceasta l-a urmat pe agresor acasă în urma unei întâlniri sau a unei petreceri (26% dintre români) sau dacă victima purta o ținută provocatoare (25% dintre români). În multe cazuri de viol și abuz sexual se întâmplă ca agresorul să rămână nepedepsit, iar victima să fie trasă la răspundere de către familie sau comunitate. Din nou, victima „și-a cerut-o”. Blamarea victimei este un fenomen extins atât în cadrul familiei victimei, comunității, dar și la nivelul autorităților. Victimele sunt descurajate să își denunțe agresorul sau sunt învinovățite pentru faptele de agresiune sexuală sau violență la care au fost supuse: ar fi trebuit să nu iasă singură în timpul nopții, ar fi trebuit să nu se îmbrace așa, ar fi trebuit să strige după ajutor. Ne lovim frecvent de persoane care sprijină cultura violului și a violenței împotriva femeilor: pe stradă, pe internet, în mass media, auzind declarațiile sexiste ale persoanelor publice, văzând sentințele judecătorilor în cazurile de agresiune sexuală, viol sau violență împotriva femeilor. Alexandru Bălan și adolescenții care ne-au scris mie și Alinei că ne urează să fim violate, bătute și ucise nu sunt cazuri izolate, iar atitudinea lor nu este întâmplătoare.

Pe 9 iunie Alexandru Bălan, vloggerul cu „multă imaginație”,  a fost audiat de polițiștii de la Secția 9 și dus în arest pentru 24 de ore cu propunere de arestare preventivă. Poliția s-a mișcat atât de repede datorită presiunii publice. Dar important este că arestarea sa, fie și pentru 24 de ore, a creat un precedent: instigarea la ură, la viol și la agresiune împotriva femeilor sunt infracțiuni serioase și trebuie pedepsite. Deși a fost eliberat, lui Bălan i s-a interzis să publice orice fel de conținut pe YouTube, Instagram, Facebook și TikTok, într-o decizie fără precedent pentru România.

Mai mult, pe 10 iunie, Parlamentul a votat o lege care incriminează violența cibernetică. Odată ce legea va fi promulgată, vor fi pedepsite mesajele online instigatoare la ură de gen, hărțuirea și amenințările online și publicarea non-consensuală de conținut grafic intim. Victimele hărțuirii online vor putea beneficia de ordinul de protecție și de adăpost. 

Eu am continuat să primesc mesaje ostile și după ce Alexandru Bălan a fost arestat. A fost obositor să citesc paragrafe întregi de injurii și amenințări, să le colectez pentru poliție, să le dau block agresorilor, să încerc să vorbesc cu o parte dintre ei și să o iau de la capăt în fiecare zi, într-un cerc vicios al urii. Să fiu activistă e jobul meu, asta spun tot timpul, iar valurile de amenințări fac parte, din păcate, din fișa postului. Nu e prima dată când mi se întâmplă asta. Nu e nici ultima. Dar poate așa arată drumul spre o societate care să ofere femeilor dreptate și respect, unde violul nu e subiect de „glumă” și de clipuri virale, sponsorizate de companii.