Schimbare / Mediu
Ne place mâncarea. Atunci de ce o aruncăm?
Oana Filip
Cum stăm cu risipa alimentară și ce putem face pentru a nu lăsa mâncarea să se transforme în gunoi?
Cum stăm cu risipa alimentară și ce putem face pentru a nu lăsa mâncarea să se transforme în gunoi?
Lecții care să ne ajute să fim pământeni mai buni.
Într-un prezent în care voci sonore din politică și societate pun la îndoială efectele schimbărilor climatice ne întrebăm cum va arăta viitorul. Am întrebat patru experți de mediu cum se uită la declarațiile unor politicieni români despre mediu și ce riscăm dacă dăm înapoi în lupta pentru o economie mai sustenabilă.
În aprilie ne uităm la natura din jurul nostru, care continuă să se degradeze, în timp ce atenția noastră se mută la înarmare, războaie, fascism și AI. Încercăm să definim mai bine probleme precum seceta sau risipa alimentară, dar și să vedem ce soluții există și cum putem merge înainte.
Ce înseamnă cu adevărat coexistența cu lupii și cum putem găsi un echilibru între protecția naturii și nevoile comunităților?
Cinci experți care lucrează cu patrimoniul ne spun ce ar trebui să facem mai bine ca să ne păstrăm, îngrijim și valorificăm moștenirile culturale așa cum trebuie.
Rwanda și Gambia oferă lecții valoroase despre investigarea și asumarea trecutului, lecții care ne pot ghida în explorarea unei pagini întunecate a istoriei României: sclavia romilor.
După haosul alegerilor, mai avem loc de discuții pentru mediu în Parlament?
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
Am întrebat patru experți într-ale hranei și apei cum se uită la modul în care candidatul ultranaționalist Călin Georgescu vorbește public despre aceste teme importante, indiferent de care parte a ideologiei te-ai afla. Răspunsul lor, pe scurt: probleme reale, manipulate pentru câștig politic și presărate cu pseudoștiință.
Sâmbătă, 30 noiembrie, s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România interbelică, cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice. Aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze cu slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist, interzis prin lege.
Ce promit partidele care participă la alegerile parlamentare din weekend pentru combaterea crizei acute de mediu care ne afectează?
Iată ce au făcut parlamentarii din mandatul 2020-2024 pentru a rezolva unele dintre cele mai mari probleme de mediu cu care se confruntă România.
Håkan Tropp, expert în politici legate de apă, vorbește despre rolul diplomatic al apei, în vreme de pace sau de război, de ce nu o valorificăm ca resursă și cum putem media riscurile legate de dispariția ei.
În plină discuție publică despre hărțuirea sexuală în universitățile românești, cercetătoarea Daniela Cutaș scrie despre cum #metoo și o celebră controversă au schimbat regulile prin care universitățile suedeze evaluează etica în cercetare și încearcă să devină medii mai sigure.
Într-o localitate mică din Bistrița-Năsăud, o mână de studenți la Teatru și de antropologi au găsit o formulă câștigătoare pentru a folosi responsabil patrimoniul construit în perioada austro-ungară. Un castel devine centru comunitar și adună în jurul lui o lume pierdută. Sau una pe cale să renască.
Am vorbit cu participanți la protestele de solidaritate cu Palestina din București, criminaliști specializați în problematica drogurilor, psihiatri, activiști și am cerut informații de la Jandarmeria Română, pentru a vedea cum stabilește instituția dacă o manifestație prezintă sau nu un pericol.
Am petrecut o săptămână în satul Bistrița din județul Vâlcea, unde zgomotul industrial al ultimilor 60 de ani, din inima munților, a amuțit brusc. Ce cred localnicii despre potențiala transformare a zonei miniere în geoparc protejat de UNESCO?
Am plecat anul trecut de la a opta ediție a Minitremu Art Camp din Timișoara toropit de arșiță, dar și populat de gânduri despre natură și angoasele și nostalgiile tinerilor față de un trecut pe care nu l-au trăit. Anul acesta, până pe 15 iunie, tabăra își caută noi participanți.
Muzeul Abandonului documentează traumele personale și colective ale celor care au fost abandonați în instituții ale statului sau care s-au simțit într-o formă sau alta părăsiți. Am stat de vorbă cu cele care au deschis și dezvoltat acest muzeu, primul și singurul din România nominalizat la competiția internațională Museums and Heritage Awards.
Un arhitect și un antropolog au bătut la pas orașul și au creat împreună Harta Bibliotecilor de Cartier din București. În multe dintre aceste spații, subfinanțate și absente de pe agenda publică, cei doi au descoperit nuclee vii ale comunităților de locuitori - o rezistență într-o capitală ale cărei spații publice sunt excesiv comercializate.
Se vorbește adesea despre deșertificarea din sudul Olteniei, însă o incursiune la Dăbuleni îți arată că zona se luptă să facă terenurile nisipoase să rodească.
Fântânele, un sat din județul Constanța s-a trezit în mijlocul unui parc de eoliene. Ce spun localnicii despre asta și ce efect au marile moriști de vânt asupra vieții lor?
E adevărat că „tinerii din ziua de azi” nu mai citesc, așa cum susțin mulți din generațiile pentru care cartea era măsura supremă a cunoașterii? Sau e un mit perpetuat din prea puțină înțelegere a noilor obiceiuri și nevoi culturale ale tinerilor? Am invitat cinci oameni din domenii diferite să lămurim împreună aceste dileme.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
