Cum e vară, când cei mai mulți dintre noi împărtășim, în ciuda diferențelor, obiceiul ăsta de a ne lua câteva zile de vacanță, în care, pe cât posibil, încercăm să ne amintim cum e viața fără muncă, am propus ca-n august, tema de gândire la Scena9 să fie Pe drum. Adunăm sub umbrela asta povești personale la întâlnirea cu alte culturi și scotocim prin istorie, după însemnări ale unor călători din trecut. 

După ce ieri am aflat cum e cu naționalismul și monumentele absurde din Skopje, azi ne întoarcem în timp. Mai precis, în secolul 19 și, razant, în secolul 17, prin locuri aflate pe harta României de azi, așa cum le-au văzut câțiva călători străini. Fie că-i vorba de diplomați occidentali ori de clerici orientali, însemnările lor despre cum au străbătut Valahia, Moldova și Dobrogea, despre oamenii pe care i-au găsit în sate și orașe, sunt azi unelte foarte folositoare ca să-nțelegem un pic mai bine schimbările prin care a trecut bucata asta de lume. Desigur, unele dintre notele astea de călătorie sunt îmbibate de prejudecățile autorilor, în special când e vorba de cei din țări civilizate, nimeriți în bătătura unei țări înapoiate. Pe alocuri, ai putea crede că ai în față un fragment de tabloid occidental, venit în anii 2000 să facă un mic safari pe meleagurile sărăciei exotice din țara lui Dracula. Alteori, ai putea avea impresia că am încurcat cărțile - prea multe orientalisme pentru o țară latină, al cărei trecut cărțile de istorie oficială au înregistrat aproape numai români cu sânge tricolor. 

Ca să faceți călătoria asta împreună cu noi, nu vă rămâne decât să vă potriviți cățtile sau boxele, și să dați un ◄ play ◄:

Fragmentele de texte citite: Don Ignacio Maria del Corral y Aguirre, „Un diplomat spaniol în București în 1801”; Adolphe Billecocq, la 1847, în volumul „Călători străini despre Țările Române în secolul 19”, vol. 5; Rudolf Neumeister, la 1849, în același volum; G. Le Cler, „Un călător francez de la 1866, în principatele unite ale lui Cuza”, în conferința „Un martur străin al păcatelor noastre,” susținută în 1908 de Nicolae Iorga; Ignatii Iakovenko, 1820-1828, în volumul „Călători ruși în Moldova și Muntenia”, de Gheorghe C Bezviconi; „Călătoria sirianului Paul de Alep în Dobrogea”, între 1653 și 1670, în volumul „Călători străini despre țările române”, vol. 6. Toate aceste titluri sunt disponibile la liber în colecția „Călători români în spațiul românesc, de la Biblioteca digitală a Bucureștilor.

Lectura: Andrei Șerban

Sunet, Montaj, Muzică: Cosmin Postolache (Pe coloana sonoră găsiți, printre altele, două piese compuse de Anton Pann, Beethoven, Schubert și Chopin.)

Documentare: Luiza Vasiliu, Ioana Pelehatăi, Diana Meseșan, Ionuț Sociu, Andra Matzal 

Foto: „Bucureștiul în 1868, văzut dinTurnul Colţei”, de Amedeo Preziosi. Sursa: Biblioteca Metropolitană BucureștiWikimedia Commons