Foto / Coronavirus

Infodemia prin lupă fotografică

de Ioana Cîrlig

Publicat pe 9 februarie 2021

Ramin Mazur a fotografiat printr-o lupă infodemia provocată de COVID-19, ca să înțeleagă modul în care comunicăm  problemele timpurilor în care trăim. Cum ne ajută media să aflăm ce ni se întâmplă și să ne protejăm în ceea ce, pentru mulți dintre noi, e cea mai mare criză globală pe care am trăit-o? Cum putem filtra sănătos informațiile, fără să ne lovească anxietatea? Cum ne putem proteja de știrile false și de imaginile clickbait care pot fi ușă către o înlănțuire de teorii ale conspirației?

În a doua săptămână de lockdown, în luna martie anul trecut, fotograful Ramin Mazur a început să documenteze modul în care erau prezentate vizual informațiile despre pandemie în presa online din toată lumea. Mazur trăiește în Chișinău, unde primul lockdown a fost destul de strict și a inclus parada de mașini militare echipate cu mitraliere. Din apartamentul în care stătea închis, între o parcare și un bulevard mare, căutând răspunsuri pentru el și cei apropiați la începutul crizei Covid-19, Mazur a realizat că imaginile despre pandemie nu se deosebeau de multitudinea de clișee vizuale prin care se comunică în media mainstream toate celelalte probleme globale- războiul, sărăcia sau problemele climatice. Medici fotografiați cu mâna la cap, oameni cărora li se ia temperatura, rafturi golite în supermarketuri etc. Fiecare știre era ilustrată cu câte o imagine care părea scoasă dintr-un site de fotografie stock. „Imaginiile adunate nu dădeau nicio informație nouă despre ce se întâmpla în lume, ci conturau o lume paralelă în care nu prea vrei să exiști,” spune Mazur.

A tastat coronavirus și COVID-19 în motoarele de căutare, apoi a fotografiat imaginile afișate pe tabletă cu un aparat de format mediu și o lupă folosită de obicei pentru privirea negativelor (light table magnifier). „La fel cum virusologii cercetează microorganisme folosind vasul petri, eu puneam centrul de forță al imaginii într-un cerc în care combinațiile de trei culori (n.r. modelul cromatic roșu-verde-albastru, sau RGB) generează tot ce vedem. Pentru mine e foarte important să fie clar că această imagine e formată din anumite componente care apoi afectează realitatea în care noi trăim. Nu vorbesc doar despre clișeele folosite, ci și despre pixeli și combinațiile lor. La fel cum ADN-ul sau ARN-ul sunt o combinație de polimeri, viziunea noastră acum despre lume e formată din pixeli care sunt, cu toții, combinațiile a trei culori”, explică Mazur.

Folosind reprezentarea muzicală a secvenței aminoacidice și a structurii proteinei spike a noului coronavirus, izolată de Markus J. Buehler, șef de catedră la Massachusetts Institute of Technology (MIT), muzician și specialist în proiectarea proteinelor prin modele AI, Mazur a creat și un material video al proiectului Coronascope. 

„Speram că pandemia ne va stimula să ne putem adapta mai repede la diferite provocări. În realitate, am primit o lume chiar mai divizată, anul trecut ne-a arătat asta din plin. Ar trebui să revizuim modul în care comunicăm despre problemele lumii în care trăim. Între știri din diferite surse și rețele de socializare suntem în pericol mereu să pierdem informațiile corecte. Poate și pe fondul acesta a explodat populismul în toată lumea. O parte a omenirii zorește spre Marte, pe când alta abia reușește să își câștige existența,” spune Mazur. 

Tema de gândire

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK