În care un cercetător explică și demontează cele mai răspândite neadevăruri despre vaccinurile „ucigașe” împotriva COVID (și ne dă și câteva sfaturi cu privire la conspirații).
De unde și până unde au ajuns unii români să creadă că vaccinurile anti-COVID te omoară subit? Un cercetător explică.
Cinci mame și o echipă de artiști arată în cinci scurtmetraje cum s-a schimbat experiența maternității în pandemie și de ce avem nevoie de solidaritate.
amin Mazur a fotografiat printr-o lupă infodemia provocată de COVID-19, ca să înțeleagă modul în care comunicăm problemele timpurilor în care trăim.
Pandemia ar putea fi o șansă pentru teatrul din România, care se încăpățânează să perpetueze practici și estetici perimate. Dar lucrurile se mișcă greu.
Trei cercetători răspund pe larg la cele mai importante nelămuriri despre vaccinurile anti-COVID și vă pun la dispoziție cele mai relevante informații, ca să să vă formați propria părere.
Un medic și fiica ei de 12 ani au creat un clip despre vaccinul anti-COVID-19. Laura Ghibu crede că e foarte important ca autoritățile să răspundă cu răbdare tuturor întrebărilor.
O retrospectivă a vieții noastre alături de COVID-19, în câteva zeci de definiții semnate de Lavinia Braniște, Dan Coman, Simona Sora, Dan Sociu, Cătălina Stanislav, Moni Stănilă, Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu.
Imagini de la momentul istoric în care vaccinul care ar putea conduce la încheierea celei mai grave crize modiale de sănătate din ultimele decenii a fost primit în România și administrat primelor cadre medicale.
O trupă de actori din Târgu Mureș află că trebuie să își desfășoare reprezentația piesei de teatru fără spectatori.
Spectacolul „Capete înfierbântate 2020”, regizat de David Schwartz, spectacolul prezintă un sistem medical în prag de colaps, ros de corupție, subțiat de subfinanțare și căpușat de operatori privați.
Câteva zeci de copii din orașul Isaccea (Tulcea) învață, de la începutul școlii, într-o capelă mortuară. Am vrut să aflăm de la cei din comunitate cum s-a ajuns la această soluție.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Pandemia veselă și tristă”: iată primul volum fiction de autor publicat în România despre pandemia de coronavirus, o culegere de șase povestiri semnată de Florina Ilis.
Am întrebat oameni de festival, galeriști și artiști cum arată un eveniment cultural organizat în vremea lui COVID-19.
Eram la o cafenea din Iași, cu o prietenă care-mi povestea cât de multe planuri avea și la cât de multe a trebuit să renunțe din cauza pandemiei. În momentul ăla am știut că vara asta va fi altfel decât cele de până acum.
Pandemia sporește riscul de exploatare sclavie pentru muncitorii din agricultură, iar românii și bulgarii sunt cei mai expuși. Am stat de vorbă cu muncitori, activiști și autorități din Marea Britanie, ca să înțelegem prețul real al hranei.
M-am înscris la programul „Testăm pentru București”, creat de Primăria Capitalei. Am aflat că nu am Covid, dar și că întregul program pare făcut pe genunchi.
O poveste colectivă și interactivă, în care cinci prieteni din orașe diferite ale Europei au ținut un jurnal timp de o săptămână, în perioada carantinei.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
