Arte vizuale / Natură
Cinci moduri de a te uita la natură
Ioana Cîrlig
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
Ce păstrăm din înțelepciunea tradițională pentru a inova spre un viitor mai bun.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Am stat de vorbă cu artistul japonez Masahito Ono, care, prin instalații, film și fotografie ne face să ne gândim la efemeritatea vieții și a naturii.
Pentru sistemul medical românesc, oamenii care-și trăiesc ultimele clipe devin adesea obiecte. Părinții și bunicii noștri merită finaluri mai demne, cu mai puțină durere și mai multă empatie.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Fotojurnalistul brazilian Lalo de Almeida documentează din 2009 ciopârțirea pădurii amazoniene.
Am stat de vorbă cu Walter Robinson, jurnalistul care a coordonat echipa Spotlight de la The Boston Globe în investigația despre preoții catolici pedofili din Massachusetts.
Andrei Kurkov, probabil cel mai cunoscut scriitor ucrainean de azi, tradus în 65 de țări, și președinte al PEN Ucraina, a fost prezent la București, în cadrul unui turneu internațional de întâlniri cu publicul pe timp de război.
Mikhail Palinchak (n. 1985) documentează războiul care-i distruge țara.
Pavel Dorogoy, fotograf documentarist, și Mickail Palinchak, fotograf documentarist și de stradă, au devenit peste noapte fotografi de război în propria țară.
Am fost la Galați să vedem cum ajută o universitate și studenții săi refugiații din Ucraina.
Fotograful Mikhail Kalarashan documentează viața unei mame singure, refugiată din estul Ucrainei.
Ce vise și dorințe a sădit în noi „Dallas”, un serial-cult despre petrol, capitaliști și familie și cum arată ele după zeci de ani?
După ce medicii nu mai au ce să încerce să vindece, pacientul ar trebui ajutat să trăiască fără dureri mari și să moară cu demnitate. Adică să intre pe tărâmul medicinei paliative. La noi însă bucata asta e aproape inexistentă.
Natural este o călătorie audio prin rezervații din România, în care vrem să aflăm de ce relația dintre oameni și natură a ajuns așa de fragilă.
La început de pandemie, artistele non-disciplinare Patricia Moroșan și Bianca Oana au decis să preia controlul asupra spațiului dintre ele. A ieșit o expoziție multimedia, cu sunet, foto și poezie.
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
Pentru că e luna vacanțelor am scotocit prin arhivele Fortepan, Azopan și Shorpy după poze cu timp liber și călătorii.
O discuție despre școală, teatru și film cu Conrad Mericoffer, actorul care joacă rolul principal în filmul „Câmp de maci”.
Fotograful Anton Polyakov și-a explorat arhiva de imagini cu viața de zi cu zi făcute în ultimii 10 ani în Tiraspol și a observat cum se conturează câteva tipologii ale Transnistriei de azi.
Piața Lokomotiv e un târg second-hand, lângă gara din Chișinău. Aici găsești de toate, de la bibelouri, farfurii, cărnuri aduse din Italia, la statuete cu Lenin. O fotografă îi spune povestea.
Ne-am plimbat prin noile ansambluri rezidențiale ale Bucureștiului împreună cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi.
O incursiune în lumea Teach for Romania, ONG-ul care de opt ani pregătește profesori pentru comunitățile vulnerabile din România.
O călătorie înapoi spre curtea școlii în care ghizi sunt scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu și fotografii Ioana Moldovan, Remus Țiplea, Hajdu Tamás, Andrei Becheru și Ciprian Hord.
În mijlocul pandemiei, 347 de școli și grădinițe cu „grupuri sanitare neconforme” și fără bani d erenovări. Am condus 1200 de kilometri, să vedem cum îi primesc pe copii cele mai sărace școli din sate și comune.
Cine pe cine abandonează de fapt atunci când vorbim despre abandonul școlar? O cercetare într-o comună din Bistrița-Năsăud.
Ce pierdem odată cu orele de educație artistică din școală, care devin opționale? La urma urmei, desenul, așa cum e numită în mod eronat educația plastică sau vizuală, e la fel de prezent precum aplicațiile matematice.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
