Viață&co / Sex

11 rețete românești de pus iubirea pe jar

de Ionuț Sociu

Publicat pe 24 februarie 2020

Într-un episod din Friends, Joey e întrebat: dacă ar fi să alegi între sex și mâncare, la ce ai renunța? Joey e complet derutat, dar totuși răspunde: ok, renunț la mâncare, după care se răzgândește: nu, renunț la sex, și se tot răzgândește: ba nu, renunț la mâncare. Ca în final să zică: e prea greu să aleg, le vreau pe amândouă!

N-ai cum să nu empatizezi cu Joey într-o situație ca asta.  Nu se face așa ceva, să pui omul să aleagă între sex și mâncare. 

Dar oare de ce e atât de grea alegerea asta, de fapt?

Una dintre explicații ar fi aceea că sexul și mâncarea sunt foarte strâns legate între ele. Într-un capitol din volumul Sexualitate și societatea. Istorie, religie și literatură (Polirom), Andrei Oișteanu îl citează pe eseistul francez Roger Caillois care era de părere că „la mai multe animale, inclusiv la om, există o strânsă relație reală și simbolică, între două principii ale plăcerii: nutriția și sexualitatea”. Oișteanu dă mai multe exemple, de la „canibalismul sexual primitiv” și sexul oral (cunnilingus & fellatio) până la legendele cu vampiri și săruturile. „Foamea și libidoul sunt două principii care țin, de fapt, de instinctul de conservare și de supraviețuire a individului (hrănirea) și a speciei (copularea).”

Dincolo însă de analogia asta, se presupune că viața sexuală poate fi influențată de felul în care ne hrănim. S-au scris multe de-a lungul timpului despre efectul afrodiziac al ciocolatei, stridiilor sau al mierii de albine (nu întâmplător i se spune „luna de miere”) și despre cum anumite fructe, legume sau licori pot stimula dorința sexuală & duce la creșterea libidoului. Pe de altă parte, există studii care spun că nu există o bază științifică pentru a susține așa ceva și că multe dintre ele sunt doar mituri. 

Dar chiar și așa, în lipsa unui temei științific, unii cercetători admit că efectul Placebo are un rol foarte important, mai ales când vorbim despre erotism, un teren al proiecțiilor & fanteziilor. Cum la fel nu trebuie neglijat faptul că anumite mâncăruri (în special cele din bucătăria mediteraneană) au un efect tonic, nu doar asupra circulației sângelui, ci, în general, asupra stării noastre de bine. Iar asta se va răsfrânge, inevitabil, și în viața amoroasă.

Cel mai important însă e contextul, zic experții în love meals. Nu mâncarea în sine e importantă, ci felul în care o integrezi în viața ta. „Mâncărurile afrodiziace își cam pierd din efect dacă sunt puse pe o farfurie de plastic sau halite în grabă”, se spune în The Encyclopedia of Aphrodisiacs. „Nu te gândești la ciocolată ca la un afrodiziac de fiecare dată când îți iei un Twix. Trebuie să fii în contextul potrivit pentru așa ceva”, spune Jennifer Evans, profesoară la University of Hertfordshire.

Pierdut printre atâtea teorii și mituri, m-am gândit să apelez la câteva persoane, bucătari & specialiști, dar și oameni pasionați de gastronomie din lumea noastră culturală, care să mă lămurească cum stă treaba cu iubirea și nutriția și să contribuie la acest articol cu câte o rețetă românească afrodiziacă. Citind ce mi-au trimis Cosmin Dragomir, Ileana Braniște, Daniel Voinea, Alexandra Florescu, Bogdan Răileanu, Cristina Ilie, Paula Patz și Oana Titică, am sesizat că mulți dintre ei pun accent pe context și pe ideea de a împărți cu celălalt. Secretul de bază rămâne: să pui dragoste în ce gătești.

Orgiile culinare de la curtea lui Brâncoveanu

Cosmin Dragomir, jurnalist de gastronomie & inițiator Gastroart.ro

Noi nu avem o cultură gastronomică multietajată încât să căutăm preparate cu PR în zona afrodiziacă. Copii s-au făcut și după slană cu ceapă, și după parizer cu muștar mâncat pe ziar, dar și după înghețată adusă direct la trăsură de angajații Capșa din interbelic. Asta și fără Valentine’s Day sau chiar „desuetul” Dragobete. Dacă scotocim prin trecutul nostru gastronomic (vorbesc despre mâncăruri gătite și pe la noi, pe actualul teritoriu românesc, și, vă rog, nu începeți iar că nu avem nimic, că totul e împrumutat pentru că toate gastronomiile sunt multiinfluențate și au un specific măcar subcontinetal) o să găsim niște rețete gătite la curtea lui Brâncoveanu (că doar nu degeaba avea bucătar francez) care s-ar preta temei de față. Delicatele stridii și falicul sparanghel.

OMFG! Brâncoveanu mânca stridii și sparanghel?

Dap! Primele conservate, la sare și gheață de pe la greci, ba chiar și din Marea Neagră că aveam și noi până să ni le mănânce rapanele pe toate, și sparanghel, chiar din sud Valahiei ori din actualul Banat (șvabii au cultivat tot timpul) chiar din flora spontană. 

Las mai jos rețetele cu stridii și sparanghel din Manuscrisul din Epoca Brâncovenească, text atribuit postelnicului Cantacuzino și care a fost publicat sub titlul O lume într-o carte de bucate - Carte întru care să scriu mancările de pește, raci, stridii, melci, legumi, erburi și alte mâncări de sec si de dulce, dupre orânduiala lor. Volumul a apărut la Editura Fundației Culturale Române, în 1997.

Sparanghel

Ostropielul de unt ca să mănâncă cu sparanghel, coaste de oae fripte și alte lucruri. Să iai unt proaspăt dram<uri> 50, topește-l în tigae, apoi pune a patra parte dentr-o nucșoară și puțintele cuișoare pisate, zahăr alb dram<uri> 16, 3 gălbenari de ou zbătute cu 12 dram<uri> de zeamă de lămâe. Și cald pune-l peste bucate. 

Salată de sparanghel fiert, pe deasuprea cu oțet, untudelemn și zahar

Stridii 

Să ei stridiile dupre ce le vei spăla bine, să le pui grătar, să le frigi. Decii scoate-le coaja cea deasupra și o dăzlupește dupre didesupt. Deci pune-i piper, zeamă de naramză acră și cu apa lor ce-și lasă, calde, le du la masă. Altă mâncare. Dupre ce le vei spăla, pune-le pe grătar de le frige până vei vedea că încep a să deșchide, apoi le ia dupre grătar și le scoate așa întregi du prin coji, însă apa lor ce-și lasă să nu o lepezi, că aceia iaste gustul lor, ci să o strângi într-o ulcelușă. Decii ia marginile stridiilor cele tari ce au și le pisează bine cu vârfuri de spănaci și le amestecă cu apa lor ce ai strâns puind zeamă de năramză și piper. Dupre aceia, ia miezurile striidiilor și le prăjaște cu untudelemn; și, dupre ce e vei prăji, pune miezurile într-o tipsioară de aramă, puindu-le pe didesupt fălii de pâine prăjită și pe deasupra zeama lor și marginile cele pisate cum s-au zis înnapoi, și o pune pe spuză caldă ca să dea undă, apoi le du la masă cu piper pe deasupra.

Colțunași cu urzici, sos de unt, gălbenuș de ou    

Ileana Braniște, chef la Ile'n Bucătărie

Puține lucuri spun „te iubesc” mai mult decât bătaia de cap. Puține mâncăruri îți dau mai multă bătaie de cap ca urzicile. Vrei să plusezi?! Faci un aluat de colțunași, pe baza de cartofi și îl umpli cu urzici. Dar nu ajunge. Ai nevoie de o flacără să aprindă focul pasiunii, așa că o torță pentru gratinat e esențială pentru succesul re(la)țetei. 

Umplutura:

1 punguță de urizci din Obor
2 catei de usturoi
Nucșoară (cât dai pe răzătoarea mică de 2 ori) recunoscută pentru proprietățile afrodisiace
Sare
Aluat
400 g cartofi fierți în coajă
100-150 g făină
1 ou
1 linguriță unt

Extra:

2 gălbenușuri
5 linguri unt
Brânză maturată
Sare, piper

Iubești, așa că suferi. Întinzi urzicile pe blatul de bucătărie și le cureți (fără mănuși) de crenguțe, frunze și alte aspecte nedorite. Le speli, bine de tot, în 2-3 ape și le pui la opărit în apă clocotită, ușor sărată cam 2-3 minute să se înmoaie. Le scurgi bine și le blendezi, la robot cu restul de ingrediente. La aluat, altă dovadă de iubire e să găsești cartoful ăla potrivit, nici prea făinos, nici prea cleios. După ce l-ai fiert, îl dai pe răzătoarea mică, adaugi oul, untul si făină cât să formeze o cocă moale, dar elastică. Presari blatul de lucru cu făină și te apuci să întinzi aluatul cât de subțire poți.  Tai cerculețe sau pătrățele, cam de 5cm, pui o linguriță de umplutură, ungi cu un strop de apă marginile și acoperi cu altă bucățică de aluat (cum fac italienii la ravioli). Lași colțunașii să se zvânte 10-15 minute și pui o oală cu apă la fiert. Pui sare în apă, cum sunt lacrimile de bucurie de sărate și când clocotește ca sângele tău de dorul persoanei iubite, adaugi colțunașii și-i fierbi la foc potrivit până se ridică la suprafață.
Alături, într-o tigaie, lași untul să se topească de dor. Când colțunașii s-au fiert, îi tăvălești în sosul de unt și piperezi cu generozitate. Pui colțunașii în boluri, adaugi gălbenușul și-ți faci curaj. Aprinzi torța și de la o distanță de 10-15 cm de flacără, pârjolești suprafața gălbenușului, cât să capete puțină culoare. Adaugi 2-3 linguri de apă la sosul de unt din tigaie și complimentezi cu niște brânză maturată, încălzești puțin și torni peste colțunași.

Am luat-o ca pe un exercițiu, dar mi-e teamă că m-a luat valul. 

Daniel Voinea, brand manager Cărturești

Dincolo de orice poliloghie cvasi-științifică, mâncarea nu e sexy pentru că ai pus cutare și cutare ingredient, ci pentru că așa o vezi tu. E și mai important cu cine o vezi, chiar. Captain Obvious vă salută.
Altfel, de când am primit invitația de a contribui la acest articol, m-am dat pe net căutând ceea ce zecile de cărți de bucătărie pe care le-am strâns în bibliotecă nu acoperă. Pot spune că mă uit acum cu alți ochi la taraba cu dovleci din Obor, la păstrăvul cu mujdei și chiar și la nesuferitul de avocado. Șocant, poate, dar nu există nicio dovadă științifică în favoarea capacității unui platou de brânzeturi de a stârni chimia între doi oameni, dar e acolo, nu? Iar dacă acel platou conține și ceva nuci și fructele potrivite, treaba se schimbă și pentru cercetătorii britanici.  Revenind, vă vine să credeți, sau nu, toate rețetele reprezintă combinații de minim 3 ingrediente suspecte de erotism. Pe alocuri chiar am exagerat. Habar n-am ce se întâmplă în laborator dacă amesteci zinc cu resveratrol, arginină, alicină, potasiu sau omega 3- pot doar să vă spun că am de gând să duc mai departe rețetele astea. Ingredientele sunt estimate pentru 2 persoane, dar se pot calcula și pentru grupuri. 

Amuse bouche: clătită cu mousse de păstrăv și icre de manciuria

Ingrediente: 2 clătite obișnuite, cca 80 gr file de păstrăv afumat, 50 ml smântână lichidă, piper alb, nucșoară, 50 gr icre de manciuria (sau icre de păstrăv sărate).

Pentru o porție, decupați dintr-o clătită 3 cercuri cu ajutorul unui pahar sau un cerc metalic de bucătărie. Păstrăvul se desărează în lapte timp de o oră, apoi se scurge și se emulsionează în blender cu smântâna, un praf de piper și tot atâta nucșoară proaspăt măcinată. Consistența trebuie să fie de fină ca o frișcă. Alternați cercurile de clătită cu mousse-ul de păstrăv și așezați icrele deasupra construcției. Acest preludiu funcționează bine cu șampanie.

Supă cremă de migdale și usturoi cu infuzie de șofran și chili

Ingrediente pentru supă: 2-3 căței de usturoi românesc, 100 gr migdale fără coajă, 50 gr baghetă alba fără coajă, o cană de apă rece, ulei de măsline, ulei de sâmburi de struguri, oțet bun de vin alb, sare.

Usturoiul se călește în puțin ulei de măsline, apoi se adaugă într-un blender împreună cu migdalele mărunțite , apa rece, bagheta albă, un strop de oțet. Se emulsionează bine și se trece prin sită. Se asezonează. Infuzia de șofran și chili se prepară cu o zi înainte: evaporați pe foc 40 ml de sherry cu 50 mg șofran și 1 chili tocat, apoi adăugați 1 lingură de ulei de sâmburi de struguri. Se poate servi rece, precum ajoblanco, sau călduță (dacă o fierbeți, fierbeți și volatilele proprietăți afrodiziace!)

Friptură din obrăjor de vită cu rodie și miere

Ingrediente: un obraz de vită bine fasonat, fără urmă de pielițe- apx 300 gr, un buchet de aromatice (dafin, pătrunjel, cimbru), 1 cățel de usturoi, sâmburi de rodie, 100 ml suc proaspăt de rodie, miere, sare.

Obrazul de vită se gătește lent- cca o ora si jumatate, dar timpul poate fi redus la o treime folosind un slowcooker sau o cratiță sub presiune. Eu am folosit tehnica tradițională, respective brezarea într-un vas de fontă (casserole). Mai întâi carnea este bine asezonată și rumenită în puțin ulei de măsline, apoi se adaugă aromaticele, un pahar de vin și unul de apă. Se acoperă cu un capac greu și se înăbușește până când fibra tare a mușchilor cedează și devine fragedă; în tot acest timp carnea trebuie stropită cu lichidul din cratiță. Când e gata, se adaugă un cub de unt și se lasă se odihnească minim 15-20 min la cald. Pentru sos se degresează cratița, pentru a rămâne doar sucurile caramelizate. Se adaugă sucul  de rodie și se lasă să scadă, apoi se amestecă cu o lingură de miere. Când sosul ajunge la consistența unei melase lichide, se oprește și se asezonează. Cea mai bună garnitură ar fi fost virilul sparanghel verde, dar încă nu-i sezonul. Am găsit însă acești morcovi timpurii și i-am gătit la abur. I-am așezat lângă friptura tăiată felii, am turnat sosul și am preserat sâmburii dulci-acrișori de rodie.

Porc & gutuie înecate în coniac 

Alexandra Florescu, PR la Editura Nemira

Gutuia - afrodiziac pe care îl putem mânca doar vreo două luni pe an și care a provocat Războiul din Troia (da, Paris i-a oferit Afroditei o gutuie, deci poate schimbăm expresia în „gutuia discordiei”).
Porcul - proteină ocărâtă de un personaj al Youtube-lui românesc care spune că dacă o prințesă mănâncă porc, prințesa moare. Coniacul - prăjitură lichidă care înmoaie genunchii cât trebuie sau dă curaj când trebuie.

Ingrediente: 4 bucăți de cotlet de porc, 2 gutuie, 2 căni de coniac, 2 linguri de ulei de măsline

Preparare: 

Cotletul de porc se marinează câteva ore (the more the better) într-un amestec din: 1 cană de coniac, 2 linguri de ulei de măsline, sare, piper (orice alte verdețuri uscate aveți prin casă). Gutuile se lasă cu coajă și se taie în bucăți măricele. Bucățile de porc se așează într-o tavă puțin mai adâncă și se îneacă în marinată, peste care se toarnă și a doua cană de coniac. (Secretul e ca lichidul să nu acopere porcul, doar să-l cuprindă din toate părțile). Tava se bagă la cuptor la 200 de grade pentru 15 minute, după care bucățile de porc se întorc pe cealaltă parte (ca să se rumenească peste tot). Se aruncă și gutuiele în poveste, fără să acopere porcul, și se rostogolesc puțin prin sosul din tavă ca să prindă aromă din toate părțile. Se mai lasă la cuptor aprox. alte 15-20 de minute (dar din ochi și după miros o să vă dați seama exact când sunt gata). 

La final, prințesa & prințul au murit fericiți!

Fursecuri mândre și fragede

Bogdan Răileanu, scriitor

În urmă cu câțiva ani, am făcut niște fursecuri pentru lansarea unei colecții făcută de o prietenă, fursecurile fiind un accesoriu care însoțea conceptul creațiilor vestimentare ale Ancăi Cojocaru. M-am inspirat pentru forma desertului de un model care apare pe una dintre fustele din colecție. Ce a urmat a fost relativ simplu. Am golit o doză de bere din aluminiu și am croit o matriță aproximativă. 

Apoi am utilizat o rețetă cu următoarele coordonate:
250 grame unt moale (la temperatura camerei)
350 grame făină
6 linguri de zahăr pudră
2 gălbenușuri de ou
1 linguriță de cardamon măcinat
1/2 linguriță de cuișoare măcinate
1/2 linguriță de nucșoară măcinată
1/3 linguriță bicarbonat de sodiu stins cu puțină lămâie
zahăr imaculat pentru pudrat

Am frecat untul cu zahărul bine până s-a făcut cremos. Am adăugat galbenușurile, condimentele aromate, bicarbonatul stins și am mai amestecat puțin, apoi am incorporat făina și am lăsat la rece cam o oră tot aluatul învelit într-o folie. Am scos de la rece. Am întins și am decupat formele elegante de fursec imaculat. Am pus tava în cuptorul încălzit la 180 de grade timp de 10-12 minute (sau până încep să prindă culoare pe margini). Le-am lăsat puțin să se răcească, după care le-am pus pe un platou și le-am facut frumoase cu zahăr pudră. Atat. Nimic mai mult. Era ceea ce clientele noastre au numit un desert care se apucă cu mâna și nu are nevoie de farfurie.

Doar două ingrediente

Cristina Ilie, psihiatru

Cu timpul, între job și toate celelalte distracții rețetele mele au devenit extrem de minimaliste, cu maxim 5 ingrediente în general. Așa că propun o rețetă cu numai două ingrediente (plus sare). E gata în 20/25 de minute și rămân de spălat o tigaie, o farfurie, un cuțit și instrumentul pentru întors carnea.
 
Ingredientul principal e un piept de rață. Preferabil de curte, eu am avut de la ai mei de acasă, dar merge probabil mai rapid cu unul de supermarket. Ce e foarte important e ca pieptul de rață să fie scos din frigider cam cu o oră înainte ca să ajungă la temperatura camerei, bine tamponat cu hârtie de bucătărie ca să nu aibă urme de umiditate care împiedică reacția de caramelizare, și frecat cu sare în avans. După ce trece ora se crestează pielea și grăsimea aferentă în romburi cât mai sexi. Se ia o tigaie și se pune pieptul de rață cu pielea în jos, fără niciun adaos de grăsime. Se lasă la foc potrivit vreo 7/ 10 minute până începe să se topească bine grăsimea și să se crocănțească pielea. Apoi se întoarce pentru alte vreo 10 minute și tot așa până e rumenită carnea uniform și cel mai important până se topește integral grăsimea de sub piele (care se poate recicla ulterior pentru alte rețete spectaculoase). Între timp se iau doi cartofi dulci, se spală bine și se rulează fiecare într-un șervețel umed. Se pun împreună pe o farfurie rezistentă la microunde și se pun la putere maximă 5/6 minute,după care se întorc și se mai lasă 2/3 minute în funcție de dimensiuni.

Rafinamentul suprem ar fi ca și farfuriile să fie preîncălzite, dar eu n-am făcut-o. Se așază câte un cartof dulce pe fiecare farfurie, se spintecă pe jumătate cât să ia un aspect cât mai erotic și se presară puțină sare. Acum mă gândesc că pentru un efect afrodiziac complet ar merge și scorțișoară de ce nu. Se scot și bucățile de piept de rață pe aceleași farfurii și ce e cel mai important, se lasă 10 minute timp în care poți pregăti masa în liniște, cu vin și flori și-ți poți privi intens perechea în ochi povestindu-i cu lux de detalii ce delicii vă așteaptă în bucătărie.

Sorbet de afine cu cimbrișor și fulgi de cocos crocanți

Paula Patz, chef

Am folosit rețeta asta în urmă cu trei ani, la un eveniment în București.  A fost servită înainte de desert, pentru a pregăti papilele gustative. Mi-e foarte dragă rețeta, afinele fiind aduse din inima Bucovinei, culese din pădurile apropiate Rarăului, la fel și mierea de albine, iar cimbrișorul l-am găsit la un bătran foarte simpatic din piața Obor. Deși nuca de cocos îi dă o nota exotică, pentru mine rămâne un desert românesc, care merge la fix de Dragobete.

500 gr afine puree
575 ml apa
225 zahar
1 lg glucoza 

Se fierba apa cu zahărul și glucoza. Se lasă puțin la răcit si apoi se amestecă cu puree-ul de afine. Dupa ce s-a răcit complet, se pune la mașina de înghețată, urmând specificațiile aparatului utilizat. Puteti începe cu 15 minute, adăugând cate 5, până când compoziția are consistența doritaă. Se lasa la congelator. Vor fi necesare câteva minute la temperatura camerei înainte de servire. Fulgii de cocos se rumenesc la cuptor. 170°C, fara ventilatie, 4 – 5 minute, sau până când au culoarea brun-aurie. Cimbrișorul uscat se marunțește și se poate amesteca cu două linguri de miere.

Bacon sex pancakes

Oana Titică, Food Writer & Parking Goddess

Nu cred în „mâncare afrodiziacă” (pentru că nu înțeleg cum ar funcționa așa ceva) însă cred în două alte chestii: că există mâncare non-afrodiziacă, în sensul că poate ar fi super să nu crăpăm în noi fasole la prima întâlnire, și că dacă întâlnirea a decurs bine în sensul - știți voi - biblic,  e posibil să ți se facă foarte foame după. Caz în care eu recomand ceva ce am numit bacon sex pancakes, care înseamnă practic că faceți orice rețetă de pancakes vă place, prăjiți niște bacon, îl puneți deasupra și stropiți totul cu sirop de arțar. Eu prăjesc și niște felii de banane în context, dar nu vreau să vă complic viața, fiindcă sigur în momentul ăla aveți treburi mai interesante de făcut.

220g făină
2 lingurițe praf de copt
2 ouă mari, bătute
30g de unt, plus extra pentru prăjit
300ml de lapte
1 praf de sare

Pentru topping:
100g de bacon, tăiat cuburi
sirop de arțar

Pune toate ingredientele (mai puțin baconul și siropul de arțar) într-un robot de bucătărie și mixează-le până obții o compoziție moale, omogenă. Încinge o tigaie nonaderentă cu puțin unt (sau ulei de floarea-soarelui), și toarnă compoziție în tigaie (trebuie să pui cam 3 linguri / 1 bucată). Când suprafața clătitei începe să facă bule, întoarce-o.

Între timp, prăjeşte nişte bacon cuburi şi lasă-l să se scurgă  pe prosoape de hârtie. Toarnă sirop de arţar deasupra (sau miere, dacă nu se deține sirop de arțar).

Audio

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK