Copiilor cel mai mult le lipsește să-i asculte cineva în privința felului în care se simt și se văd în această lume, nu în alta. Un dialog în 5 între o adultă și 4 adolescenți, despre „copiii din ziua de azi”.
La Sala Palatului, starul conservator canadian ne-a dat sfaturi despre cum să oprim ciuma woke care vrea să ne îndoctrineze copiii, precum și despre iubire și armonie.
O foarte tânără jurnalistă și studentă la Psihologie își dă seama că se confruntă cu o criză identitară și pleacă în căutarea unor răspunsuri.
E 8 Martie și mă gândesc la toate femeile din jurul meu fără de care viața mea și a fetelor ar fi fost foarte grea în ultimii doi ani. Dar vreau ca acest text să fie citit de bărbați.
Un dans străvechi, un festival-concurs modern și un obicei înscris în patrimoniul cultural imaterial al omenirii - dansul urșilor din Comănești, Bacău.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Conceptul anti-globalist de suveranitate alimentară pare să devină un instrument folosit pentru câștigarea voturilor de dreapta, încălcarea regulilor de mediu și menținerea agrobusiness-ului cel de toate zilele.
La începutul acestui an, Libanul suferea din cauza creșterii dramatice a prețurilor la combustibili, a inflației galopante, a instabilității politice și a celei mai mari populații de refugiați pe cap de locuitor din lume.
O jurnalistă petrece trei săptămâni într-un sat din nordul României, care se micșorează și îmbătrânește, odată cu oamenii lui.
Pe 2 iulie, un tânăr pe care îl cunoșteam din copilărie și-a pus capăt zilelor. Am decis să scriu și să ilustrez povestea lui, fără să intru pe tărâmul emoțiilor sau al spiritualității. Și, mai ales, mi-am propus să nu-l judec.
De ce este fundamental greșit felul în care ne gândim la acest proces natural.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Pentru sistemul medical românesc, oamenii care-și trăiesc ultimele clipe devin adesea obiecte. Părinții și bunicii noștri merită finaluri mai demne, cu mai puțină durere și mai multă empatie.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
Când îi ai în grijă pe cei care fug de război, voluntariatul e munca a o mie de slujbe.
Ciclul menstrual e un fenomen biologic, însă vine la pachet cu semnificații, stereotipuri, mituri și multă rușine.
În timpuri în care idealul de frumusețe feminină îmbracă formele Kardashian, trecem în revistă evoluția acestor standarde și ne întrebăm: chiar merită toată sudoarea lăsată la sală?
Cum arată dependența de benzodiazepine, prin ochii unei tinere căreia medicii i-au tot scris rețete?
Ne-am gândit să sărbătorim cultura românească într-un fel simplu: am întrebat 11 artiști, scriitori, regizori și manageri culturali cum le-a mers în ultimul an.
Am fost educați de societate să nu ne vedem rasa, ci să o construim pe baza discriminării altora.
După ce medicii nu mai au ce să încerce să vindece, pacientul ar trebui ajutat să trăiască fără dureri mari și să moară cu demnitate. Adică să intre pe tărâmul medicinei paliative. La noi însă bucata asta e aproape inexistentă.
Nimeni nu știe când au început să se taie porcii în Banat. Se zice că primul bănățean care a tăiat un porc a fost un oarecare Bagea Ion.
Sunt afantazică, adică nu pot crea imagini cu mintea. Dacă închid ochii, nu-mi pot vizualiza mama și nici nu m-am putut gândi vreodată că aș putea.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
