Copiilor cel mai mult le lipsește să-i asculte cineva în privința felului în care se simt și se văd în această lume, nu în alta. Un dialog în 5 între o adultă și 4 adolescenți, despre „copiii din ziua de azi”.
Am încercat să vedem aici care este stadiul acestei reforme acolo unde ea a început, ce se poate face, ce blocaje sunt și cum pot fi ele depășite.
La Sala Palatului, starul conservator canadian ne-a dat sfaturi despre cum să oprim ciuma woke care vrea să ne îndoctrineze copiii, precum și despre iubire și armonie.
Nu este uşor să fii student profesionist, dar care din noi are meserie uşoară în capitalism?
O foarte tânără jurnalistă și studentă la Psihologie își dă seama că se confruntă cu o criză identitară și pleacă în căutarea unor răspunsuri.
E 8 Martie și mă gândesc la toate femeile din jurul meu fără de care viața mea și a fetelor ar fi fost foarte grea în ultimii doi ani. Dar vreau ca acest text să fie citit de bărbați.
„A fi într-o relație înseamnă să te ții de mână cu persoana iubită și să-i rostești numele. Atunci ea va rosti numele tău. Pe urmă tu vei rosti numele ei. Și tot așa. Uneori schimbați poziția mâinilor.”
În perioada pițăratului, care începe la jumătatea lui decembrie și se încheie la jumătatea lui ianuarie, copiii aduc gălăgia în casele oamenilor.
Un dans străvechi, un festival-concurs modern și un obicei înscris în patrimoniul cultural imaterial al omenirii - dansul urșilor din Comănești, Bacău.
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat statutul României ca exportator de cereale și rută de tranzit.
Conceptul anti-globalist de suveranitate alimentară pare să devină un instrument folosit pentru câștigarea voturilor de dreapta, încălcarea regulilor de mediu și menținerea agrobusiness-ului cel de toate zilele.
La începutul acestui an, Libanul suferea din cauza creșterii dramatice a prețurilor la combustibili, a inflației galopante, a instabilității politice și a celei mai mari populații de refugiați pe cap de locuitor din lume.
O jurnalistă petrece trei săptămâni într-un sat din nordul României, care se micșorează și îmbătrânește, odată cu oamenii lui.
Pe 2 iulie, un tânăr pe care îl cunoșteam din copilărie și-a pus capăt zilelor. Am decis să scriu și să ilustrez povestea lui, fără să intru pe tărâmul emoțiilor sau al spiritualității. Și, mai ales, mi-am propus să nu-l judec.
De ce este fundamental greșit felul în care ne gândim la acest proces natural.
Agresiunile sexuale, intimidările, umilințele și durerea fizică sunt instrumente de „educare” obișnuite în mai multe școli de teatru de la noi.
Ce rol mai joacă „marea cultură” într-un mare război? Un dialog cu traducătoarea Justina Bandol despre Rusia.
Pentru sistemul medical românesc, oamenii care-și trăiesc ultimele clipe devin adesea obiecte. Părinții și bunicii noștri merită finaluri mai demne, cu mai puțină durere și mai multă empatie.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Când îi ai în grijă pe cei care fug de război, voluntariatul e munca a o mie de slujbe.
Ciclul menstrual e un fenomen biologic, însă vine la pachet cu semnificații, stereotipuri, mituri și multă rușine.
În timpuri în care idealul de frumusețe feminină îmbracă formele Kardashian, trecem în revistă evoluția acestor standarde și ne întrebăm: chiar merită toată sudoarea lăsată la sală?
Cum arată dependența de benzodiazepine, prin ochii unei tinere căreia medicii i-au tot scris rețete?
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
