If Silence Had a Shape
Artistă: Andreea Medar
Curatoare: Diana Molnos
Ce s-ar fi întâmplat dacă?
O întrebare care macină individul și devine firul roșu al expoziției If Silence Had a Shape. O întrebare ce nu caută neapărat răspunsuri, ci deschide un spațiu de reflecție asupra peisajului rural românesc, traversat de transformări tăcute, rapide și ireversibile. Satul, cândva plin de viață, tradiții și simțul apartenenței, se dizolvă acum într-un peisaj fragmentar, afectat de declin demografic, marginalizare economică și abandon.
În acest context, Andreea Medar inițiază o reîntoarcere simbolică la grădina bunicilor ei din satul Racoți, Gorj. Lucrările sale nu reprezintă simple reprezentări ale unui loc personal, ci devin elemente care pun în evidență memoria individuală și memoria colectivă amenințată de uitare. Grădina, cândva spațiu al belșugului, devine astăzi un loc în care tăcerea prinde formă. Vegetația sălbatică acoperă treptat urmele locuirii, iar natura devine protagonist, revendicând un loc golit de prezența omului și de istorie.
Plantele, frunzele, mărăcinii sunt realizate cu migală prin tehnici manuale tradiționale ce oferă formă efemerului. Cusătura este, pentru artistă, un limbaj și un act de continuitate culturală, o punte între ce a fost și ce (mai) poate fi. Lucrările artistei ridică anumite întrebări fundamentale: ce păstrăm și ce lăsăm în urmă, cum ne amintim, despre felul cum tăcerea prinde formă acolo unde altădată era glas, gest, prezență.

The Forever Garden, 2022, video, 12’03’’, imagine și montaj: Mihai Medar
The Forever Garden a fost realizat la scurt timp după pierderea bunicului artistei, care a fost ultimul grădinar al familiei sale. Apelând la cusutul manual, artista a reconstruit integral grădina, realizând plantele din broderie pe plastic transparent. Această grădină „eternă” devine o proiecție a memoriei și a continuității, un spațiu spiritual capabil să traverseze timpul, ajungând într-un viitor distopic, unde urmașii familiei să se reconecteze cu locurile lor de origine.

Clacă, 2024, video, 7’22’’, apariții: Elena Medar, Elena Irina Medar, Andreea Medar, imagine și montaj: Mihai Medar
Lucrarea Clacă reinterpretează un obicei tradițional din sat, în care femeile se adunau pentru a lucra împreună, transformând munca domestică într-un spațiu al solidarității și al memoriei colective. În film, artista, alături de mama și cumnata sa, cos manual frunze pe aluminiu, actualizând acest ritual într-un gest intim. Hainele folosite în lucrare au aparținut bunicii, străbunicii și stră-străbunicii artistei, reprezentând memoria feminină transmisă din generație în generație. Aluminiul, material asociat frecvent cu deșeul regăsit în albia râurilor, creează un contrast între fragilitatea tradiției și realitatea societății actuale. Prin acest dialog între gest, material și memorie, lucrarea Clacă devine o reflecție asupra continuității, transformării și asupra felului în care comunitatea poate fi reactivată printr-un act comun de creație.

Nature of the Future, 2024, video, 5’27’’, imagine și montaj: Mihai Medar
Lucrarea Nature of the Future prezintă plante realizate din plastic transparent amplasate pe marginea râului. Ele ajung să fie confundate cu vegetația locală, luând forma unor prezențe ambigue, la granița dintre organic și sintetic. Intervențiile umane modifică mediul înconjurător, iar lucrarea aduce în lumină coexistența dintre natural și sintetic, și asupra felului în care mediul este un spațiu în plină transformare.
Plants from a Parallel Universe, 2026, cusătură pe material textil, oțel inoxidabil, epoxy, marmură, pigmenți, acrilic, mărgele din sticlă și vopsele textile, dimensiuni variabile.
Plants from a Parallel Universe reprezintă o nouă serie de plante care pornesc de la grădina bunicului artistei, însă fiind transformate într-o nouă viziune, luxuriantă, apropiată de imaginarul exotic. Formele combină legume de mici dimensiuni cu plante supradimensionate, inspirate de vegetația exuberantă a grădinilor botanice din Taiwan. De această dată, materialele sunt diferite, folosindu-se textile, cum ar fi perdele, cearceafuri și fețe de masă care au aparținut mamei și bunicii artistei. Seria creează un dialog între grădina intimă, familială, și un peisaj imaginar, amplificat, în care memoria personală se împletește cu fascinația pentru alteritate și abundență.
Andreea Medar realizează lucrări care explorează memoria colectivă, istoria familială și transformările societății rurale în contextul globalizării. Cu un doctorat în arte vizuale obținut la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, Andreea Medar și-a extins practica artistică dincolo de pictură, integrând în demersul său obiecte, sculpturi, instalații media, video și mijloace interdisciplinare. Lucrările sale se regăsesc în colecții publice, precum Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București și Muzeul de Artă din Timișoara.
Diana Molnos este istoric de artă și curator. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializarea Istoria Artei, iar ulterior a finalizat un master în Practici curatoriale contemporane la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde în prezent urmează un doctorat în Arte Vizuale.







