În 1992, la Craiova, Mihai Laurențiu Fuiorea făcea parte din grupul care înființa formația Terror Art. În 2021, alături de Raluca Oancea, curatoriază expoziția PostPunk, la Rezidența BRD Scena9.
De curând, la Cluj s-a deschis Rubik, un spațiu dedicat inițiativelor artistice independente afectate de creșterea agresivă a pieței imobiliare din oraș.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Georgiana Chițac documentează anul 2021 desenând femeile din București.
Am întrebat arhitecți, organizatori Street Delivery și artiști ce a însemnat „casa cu calcan” pentru street art-ul românesc.
O expoziție la Muzeul Țăranului recompune din filme, fotografii, lucrări artistice și obiecte cotidiene, atmosfera celor mai boeme sate de pe litoralul românesc.
O viață de om care a documentat în imagini viața din jurul lui: 35 de ore de film de 16 mm, 21.000 de metri de peliculă, 2 milioane de negative foto.
_thumb.jpg)
Faceți cunoștință cu zece artiști tineri, cu lucrările și întrebările lor, în expoziția „Young Connections 2020”, deschisă la MNAC până pe 1 noiembrie.
Magazinul de suvenire din Sibiu, pe fațada căruia supraviețuiește o lucrare a artistului Mircea Nicolae, a fost resuscitat ca spațiu de artă. Am aruncat un ochi la primele semne de viață ale galeriei independente Artă.nonstop.
De vorbă cu doi dintre artiștii noștri contemporani preferați, despre desen, publicitate, mâncare și grădinărit. (Și un pic despre pandemie.)
Expoziția cu care Tranzit Iași se redeschide în pandemie pornește de la plantele exotice pentru a vorbi despre proprietare, politică și schimburi.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
Un proiect video ne arată, cu ajutorul unei drone, oamenii închiși în propriile locuințe în vremea pandemiei.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Un proiect de arhivă foto explorează nostalgiile și istoria mare a României din perioada 1950-1989, printr-o jucărie.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
O hartă interactivă își propune să înlăture negura de pe o bucată importantă a istoriei recente a artei românești.
La Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva am găsit multă veselie pe final de an școlar, dar și o galerie într-o fostă discotecă, coordonată de un prof tânăr și super implicat.
_thumb.jpg)
Ilustratoarea Oana Lohan a făcut o serie de desene despre solidaritatea pe care oamenii au arătat-o după Colectiv.
Legenda construită în jurul lui Dumitru Dan, omul despre care se spune că a făcut înconjurul lumii în opinci, vorbește despre nevoia noastră de eroi. De dragul poveștii, închidem ochii la fapte.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Am citit notele de călătorie ale lui Jean Bart ca să aflu cum se vedea America prin ochii unui român la începutul secolului 20.
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Actorul Andrei Șerban citește din însemnările unor călători străini care au fost prin părțile astea de lume acum un secol sau două. Ce s-a schimbat și ce am păstrat de atunci?
