Arte vizuale / Artists Rooms
Călătoria țăranului Vasile în America
Venera Dimulescu
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
Un proiect video ne arată, cu ajutorul unei drone, oamenii închiși în propriile locuințe în vremea pandemiei.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Un proiect de arhivă foto explorează nostalgiile și istoria mare a României din perioada 1950-1989, printr-o jucărie.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
O hartă interactivă își propune să înlăture negura de pe o bucată importantă a istoriei recente a artei românești.
La Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva am găsit multă veselie pe final de an școlar, dar și o galerie într-o fostă discotecă, coordonată de un prof tânăr și super implicat.
_thumb.jpg)
Ilustratoarea Oana Lohan a făcut o serie de desene despre solidaritatea pe care oamenii au arătat-o după Colectiv.
Am stat de vorbă cu artista Arantxa Etcheverria, care a colaborat recent cu soțul ei, Corneliu Porumboiu, la ultimele filme regizate de acesta.
O selecție subiectivă, dar cu de toate, de vernisaje, finisaje, instalații și performance-uri la cea de-a 13-a ediție a NAG la București.
Când nu scrie, Atilla Bartis, scriitor maghiar din Târgu Mureș, găsește povești vizuale de arătat.
Am ales câteva fragmente din însemnările de călătorie ale artistei Cecilia Cuțescu-Storck prin Europa interbelică, adunate în volumul „Fresca unei vieți”.
Un interviu cu artiștii Mircea Nicolae și Szilárd Miklós despre cum scot la lumină o parte mai puțin cunoscută din creația și ideile lui Mattis Teutsch, artist de avangardă născut în Transilvania.
Expoziția care ademenește vizitatorii la Arcul de Triumf, să vadă arta VIP-ului subversiv Banksy e etichetată drept „FAKE” de către artistul însuși. Cum așa?
Festivalul audio-vizual Amural a reînviat Brașovul pentru a cincea oară, între 29 august și 1 septembrie.
Trei foarte tineri artiști absolvenți de foto-video și-au construit singuri prima expoziție pe cont propriu. Fiindcă a fost deschisă prea puțin, am vrut să recuperăm povestea ei și miza lucrărilor expuse.
O selecție de lucrări importante, prin care să explorezi istoria artei contemporane din România și istoria recentă.
_thumb.jpg)
O expoziție despre revistele, arta și cenaclurile perioadei comuniste îți prezintă cultura „Epocii de Aur” mai nuanțat decât ai văzut-o până acum.
Până vei avea ocazia să le vezi lucrările expuse în muzee, vizitează virtual expoziția celor mai tineri absolvenți de foto-video ai Universității de Arte din Iași.
Am vorbit cu câțiva proaspăt absolvenți de sculptură despre cum i-a modelat pe ei facultatea de arte și cum își imaginează că va arăta viitorul lor profesional.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Împreună cu prietenii de la Cărtureși, am pus pe Lista de citit 6 cărți pe care nu le-am lăsat din mână, în timp ce ne-au dus în jurul lumii.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.