Connections: Forward / Arte vizuale
CARE-I FAZA CU ARTA CONTEMPORANĂ | EVENIMENTE CONEXE
Scena9
Expoziția CONNECTIONS:FORWARD este și un loc de întâlnire și conversație în care publicul devine parte din proces.
Expoziția CONNECTIONS:FORWARD este și un loc de întâlnire și conversație în care publicul devine parte din proces.
artiști: Ana Iancu, Adrian Buda curatoare: Maria Brîneț
Andreea Medar Curatoare: Diana Molnos
Artiști: Anca Enache, Alexandra Brînzac, Toma Ștefănescu, Teodor Buruiană Curatoare: Gabriela Moldovan
Artiști: Ana Avram, Alexandra Boaru, Roberta Curcă, Camilia Filipov, Maria Mandea, Alexandra Mocan, Roxana Morar, Delia Prodan, Sophia Schulan, Filips Stanislavskis, Mihai Toth, Imminent Detour Curatoare: Andreea Samoilă
Artiste: Ruxandra Tudoran, Bianca Milea Curatoare: Maria Angele
Artiști: Anca Enache, Oana Sas, Gavril Pop, Marcus Ionescu, Emanuel Pop Curator: George Nicolae
Artiști: Lucian Barbu, Vlad Cocieru, Anca Țintea, Matei Dumitriu. Expoziție curatoriată de SLPOVR Project.
Radu Jude a prezentat la The Film Gallery din Paris prima lui lucrare destinată spațiului expozițional, „Sleep #2”. De la filmul cu același nume, lansat la Locarno în vara lui 2024, și până la video-instalație, am putut observa incitantul traseu parcurs de această mare operă contemporană, care pare să anunțe noi prelungiri în activitatea lui Jude. Sleep #2 se proiectează pe 13 octombrie la Cinema „Elvira Popescu”.
Ce se întâmplă când trăiești o viață întreagă fără să știi că alții își pot imagina lucruri în detaliu – culori, chipuri, scene? Cum citești, desenezi, pictezi sau scrii când știi că ai afantazie?
O operă de artă care îmbină tipurile de limbaj și care creează o experiență personală, volatilă și unică.
Citește un fragment dintr-o carte de literatură (și, simultan, album de artă contemporană) care reunește zece autoare și artiste.
Mihaela Cîmpeanu vorbește despre ce înseamnă să fii artistă romă în România zilelor noastre, despre rasismul adânc înfipt în instituții și atitudini, dar și despre puterea de a merge înainte. Lucrările artistei fac referire la situația dezavantajată a romilor și a femeilor în societate și au fost expuse la Bienala de Arte de la Veneția în 2007, pe când era încă studentă.
Preocupată de trenduri, dar și de a le contesta, precum și de plastica materialului vestimentar, tânăra artistă Adriana Preda își expune preocupările în expoziția „The Opportunity Passed in Less Than a Minute”.
Despre suprearealism și amprentele timpului în artă. Pictorul Roman Tolici își ia notițe pe marginea expoziției lui Victor Brauner, artist-oracol.
O cercetătoare în istoria artei ne invită să descoperim un avangardist mai puțin știut din interbelicul românesc - și felul în care acesta a revoluționat arta decorului, alături de o îndrăzneață trupă de teatru din Vilnius.
Un scurt ghid în viața lui Victor Brauner, artist evreu de origine română, fost comunist, ex-dadaist, suprarealist, autor al unei „arte degenerate” (în viziunea naziștilor).
Am fost la Muzeul Național al Literaturii ca să văd expoziția lui Marius Ghica: „Pisici, pisicuțe și pisiceli”, un eveniment greu de catalogat.
Artă, aglomerație și lucruri prețioase la Timișoara 2023.
Trei artiste din România, într-o expoziție unde se întâlnesc linia, punctul și geometria euclidiană.
Lucrările create de trei artiste vizuale din generații diferite formează un univers comun.
Un interviu despre cum poate natura să devină parte din munca artistică.
Vitrinele galeriei SUPRAINFINIT sunt extensii vii ale artei, populate de eye candies și subversiune.
Scriitoarea Lavinia Braniște descoperă într-un dialog cu artista Floriama Cândea cum se îmbină arta cu chimia.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
