Expoziția cu care Tranzit Iași se redeschide în pandemie pornește de la plantele exotice pentru a vorbi despre proprietare, politică și schimburi.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
Un proiect video ne arată, cu ajutorul unei drone, oamenii închiși în propriile locuințe în vremea pandemiei.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Un proiect de arhivă foto explorează nostalgiile și istoria mare a României din perioada 1950-1989, printr-o jucărie.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
O hartă interactivă își propune să înlăture negura de pe o bucată importantă a istoriei recente a artei românești.
La Liceul de Arte „Sigismund Toduță” din Deva am găsit multă veselie pe final de an școlar, dar și o galerie într-o fostă discotecă, coordonată de un prof tânăr și super implicat.
_thumb.jpg)
Ilustratoarea Oana Lohan a făcut o serie de desene despre solidaritatea pe care oamenii au arătat-o după Colectiv.
Am stat de vorbă cu artista Arantxa Etcheverria, care a colaborat recent cu soțul ei, Corneliu Porumboiu, la ultimele filme regizate de acesta.
O selecție subiectivă, dar cu de toate, de vernisaje, finisaje, instalații și performance-uri la cea de-a 13-a ediție a NAG la București.
Când nu scrie, Atilla Bartis, scriitor maghiar din Târgu Mureș, găsește povești vizuale de arătat.
Am ales câteva fragmente din însemnările de călătorie ale artistei Cecilia Cuțescu-Storck prin Europa interbelică, adunate în volumul „Fresca unei vieți”.
Un interviu cu artiștii Mircea Nicolae și Szilárd Miklós despre cum scot la lumină o parte mai puțin cunoscută din creația și ideile lui Mattis Teutsch, artist de avangardă născut în Transilvania.
Expoziția care ademenește vizitatorii la Arcul de Triumf, să vadă arta VIP-ului subversiv Banksy e etichetată drept „FAKE” de către artistul însuși. Cum așa?
Festivalul audio-vizual Amural a reînviat Brașovul pentru a cincea oară, între 29 august și 1 septembrie.
Trei foarte tineri artiști absolvenți de foto-video și-au construit singuri prima expoziție pe cont propriu. Fiindcă a fost deschisă prea puțin, am vrut să recuperăm povestea ei și miza lucrărilor expuse.
O selecție de lucrări importante, prin care să explorezi istoria artei contemporane din România și istoria recentă.
_thumb.jpg)
O expoziție despre revistele, arta și cenaclurile perioadei comuniste îți prezintă cultura „Epocii de Aur” mai nuanțat decât ai văzut-o până acum.
Până vei avea ocazia să le vezi lucrările expuse în muzee, vizitează virtual expoziția celor mai tineri absolvenți de foto-video ai Universității de Arte din Iași.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.
