De pe 25 noiembrie, când s-a anunțat înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse condus de Gabriela Firea, n-am încetat să ne întrebăm unde au fost consultările de dinainte, de ce nu apar în program mamele minore sau victimele traficului de persoane, de ce s-a acordat atât de puțină atenție violenței domestice și mai ales de când a devenit problema natalității prioritară, când sunt atâtea altele mai importante. Pentru că noul Minister a preluat, deocamdată doar pe hârtie, funcții de la două ministere deja existente, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și-a schimbat acum denumirea în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar Ministerul Tineretului și Sportului a devenit doar Ministerul Sportului.

Am întrebat femei care se ocupă de ani de zile, la firul ierbii, de subiectele care ard în România, de la victimele traficului de persoane până la educația adolescentelor și tinerelor cum li se pare crearea acestui Minister și, dacă tot există, ce ar putea acesta să facă concret.

Ce părere aveți despre înființarea unui Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse?

Monica Boseff, director al Fundației „Ușa Deschisă”, care oferă sprijin victimelor traficului de persoane

Ideea mi se pare aberantă, prostească și inutilă. În primul rând, denumirea este agresivă - Ministerul Familiei. Noi avem un Minister al Tineretului care nu a fost ridicat la răspundere pentru incapacitatea de care a dat dovadă. Avem un Minister al Sănătății, al Educației, toate pe butuci. Nu mai spun de Ministerul Justiției. Înființarea unui nou Minister în contextul conducerii ăsteia este un afront adus inteligenței noastre. 

Dacă voiai într-adevăr să te intereseze soarta familiilor din România, sunt proiecte bune care ar fi putut fi făcute, legate de adresarea violenței domestice, de incapacitatea și lipsa de bunăvoință a organelor de justiție când victima adresează o plângere. Vorbim despre femeia aceea ucisă, deși avea ordine de protecție. 

Dacă te interesează într-adevăr ce se întâmplă în familia din România, ai nevoi pe care să le adresezi. Nu te apuci acum să creezi o nouă nevoie, pentru că nu ești capabil să răspunzi celor actuale. Creșterea natalității? Păi, natalitatea a crescut, oameni buni, doar că în rândul minorelor. Află care este situația în aceste familii, de unde până unde ajung minorele să fie abuzate din copilărie în sânul acestor familii. Cum este posibil ca un tată care își violează propria fiică să primească trei ani cu suspendare? 

„Natalitate crescută? Ok. Dar doar pentru cele care vor, dacă vor și când vor”

Irina Mateescu, moașă

Ideea mi se pare foarte bună, dacă vorbim de respectarea drepturilor familiei așa cum e ea: monoparentală, bunici plus copil/copii, cuplu LGBT sau heterosexual, cu sau fără copii. Ar fi de dorit ca acest minister să rezolve problema parteneriatului civil și a drepturilor nerecunoscute ale familiilor LGBT.

De asemenea, e nevoie de o reprezentare puternică în Guvern și în Legislativ a drepturilor femeilor și copiilor. Asta ar însemna lupta împotriva violenței domestice, a violurilor, traficului de persoane, abuzurilor emoționale sau financiare împotriva femeilor, a violenței împotriva copiilor.

Creșterea natalității ca scop unic mi se pare o problemă. Pentru că nu avem un sistem educațional bun, sănătos pentru acei copii, cât și pentru că nu avem un sistem pe planning familial funcțional. Natalitate crescută? Ok. Dar doar pentru cele care vor, dacă vor și când vor.

Girl Up România, o rețea formată din elevi de liceu din mai multe orașe ale țării, care militează pentru drepturile tinerelor femei și egalitatea de șanse

Pentru a minimiza posibilitatea ca Ministerul Familiei să adreseze doar problemele celor mai privilegiate dintre familii (ex.: familie bi-parentală, părinți heterosexuali, caucazieni, cis-gender), acesta ar trebui să abordeze și să reglementeze problemele tuturor variantelor care ar putea cădea sub umbrela termenului de „familie”. Ar putea facilita procesului de adopție/căsătorie pentru persoanele din comunitatea LGBTQ+, adopția pentru familiile monoparentală, consilierea în cuplu/familie, eficientizarea procesului de divorț etc. 

Mai degrabă decât încercarea de a crește rata natalității, mi se pare o problemă mai mare lipsa de educație sexuală în școli, care face ipostaza mamei minore un caz extrem de comun în românia. Cred că orice încercare de a încuraja artificial rata natalității, peste acest strat deja existent de dezinformare în rândul populației tinere și/sau din zone mai puțin urbanizate, ar duce la un rezultat regretabil. Ar fi, cel mai probabil, un rezultat favorabil în cifre, însă condițiile de trai ar deveni și mai precare pentru persoanele tinere sau din medii defavorizate, care s-ar vedea puse în situația de a asigura traiul pentru un copil. 

„Într-o lume ideală, m-aș fi așteptat ca prioritatea zero a Ministerului Familiei să fie reducerea fenomenului violenței de gen”

Oana Constantin, coordonatoare de proiecte ale Asociației Iele-Sânziene, care are acționează pentru educația tinerelor femei

La fiecare schimbare de Guvern urmăresc cum se înființează, desființează și comasează unele Ministere. Cred că, în cazul României, înființarea unui astfel de Minister e o dovadă clară că trendul conservator prezent în Europa de Est se manifestă și la noi. N-o văd în niciun caz ca pe un progres. 

Vorbeam recent cu colegele mele, toate activiste pentru drepturile femeilor, și spuneam, mai în glumă, mai în serios, că ar trebui să ne pregătim pancartele pentru viitoarele proteste - adică să ne așteptăm la măsuri împotriva drepturilor noastre sexuale și reproductive. Focusul pe natalitate mi se pare distopic, probabil și pentru că înființarea ministerului s-a suprapus cu lectura cărții lui Margaret Atwood, Testamentele. Într-o lume ideală, m-aș fi așteptat ca prioritatea zero a Ministerului Familiei să fie reducerea fenomenului violenței de gen, de exemplu.

Care sunt cele mai problematice măsuri din lista propusă de noul Minister?

Oana Constantin

Măsura care ne-a atras tuturor atenția este prima, cea legată de stimularea natalității, aproape că nici nu le-am mai citit pe celelalte - care sună, de altfel, destul de bine pe hârtie. M-a izbit faptul că s-a reluat pe agenda publică din România problema natalității. Ultima dată când s-a întâmplat asta știm cu toții unde s-a ajuns. Cred că astfel de măsuri nu fac altceva decât să impună o viziune heteronormativă asupra familiei și să descurajeze cuplurile care nu se încadrează în viziunea Ministerului despre ce înseamnă de fapt o familie. Faptul că Gabriela Firea a declarat că susține dreptul femeilor de a alege pentru propriul corp nu e suficient ca să ne convingă că Ministerul chiar va veghea asupra acestor drepturi. Gabriela Firea însăși este o susținătoare a rolurilor de gen tradiționale, iar faptul că acum se declară pro choice mă face să mă gândesc că pur și simplu și-a învățat poezia pe care s-o spună astfel încât să ne câștige încrederea.

Irina Mateescu

Măsurile sunt populiste și, pe alocuri, vagi, generaliste. Este un minister gândit pe genunchi, inspirat de Ungaria și Polonia, conform declarațiilor UDMR și PNL. Adaosul PSD este un socialism prost înțeles, prost gândit: pandișpan populist cu topping de vouchere și subvenții cât cuprinde. Deja știm ce s-a întâmplat în trecutul apropiat cu promisiunile PSD din campanii, iar acum au venit doar cu niște umplutură pentru că au primit Guvernul pe tavă.

E normal să fim sceptici și să privim atenți desfășurarea de forțe, în așa fel încât să nu ne trezim cu și mai puține drepturi pentru femei decât acum, sau cu punerea lor în practică și mai greu. Pentru că deja e foarte greu, de exemplu, să avem acces la măsuri contraceptive și la consiliere privind planningul familial.

„Nu se regăsește în propunerile Ministerului Familiei și Tineretului nicio mențiune despre familiile din comunitatea LGBTQ+”

Girl Up

Nu se regăsește în propunerile Ministerului Familiei și Tineretului nicio mențiune despre familiile din comunitatea LGBTQ+, deși acestea pot fi incluse în mod natural la toate beneficiile propuse pentru familii tinere. 

O altă propunere problematică este programul de finanțare pentru achiziția unor autoturisme familiale, care își poate găsi un rost în mediul rural, însă nu face decât să crească problema autoturismelor în mediul urban. În locul acestei propuneri, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar trebui să se ocupe de extinderea rețelei de transport public din rural și de îmbunătățirea celei din urban. Automobilele personale ar trebui să fie înlocuite cu transportul public accesibilizat și eficient. 

Ce măsuri ar trebui incluse pe agenda Ministerului? Ce exemple de bună practică din alte țări v-ar plăcea să vedeți implementate și la noi?
 

Monica Boseff

Ca Minister, înainte să te înființezi trebuie să-mi arăți un plan pe 10 ani făcut, nu cu broșuri și flyere, că ți le vâr pe gât. Că știm foarte bine cum se sifonează milioane de euro - ca în cazul camerelor de consiliere din spitale pentru victimele agresiunilor sexuale. Eu, personal, știu din câteva locuri că nimeni n-a venit în cămăruța aia. Pentru că acolo este masa de consultații pe care femeia agresată sexual trebuie să se răscrăcăreze ca să i se recolteze probele. În aceeași încăpere vine un asistent social care vorbește despre ce s-a întâmplat. Cine vrea să-ți povestească ție la câteva ore după ce a fost agresată sexual? Violul nu e doar agresiune sexuală, este morală, emoțională, psihică. 

În cele mai bune cazuri apare și un psiholog. Dar cine știe unde a fost pregătit pentru așa ceva? Și tu faci consiliere acolo. E ca și cum ai face duș în bucătărie. Și după mai vine și polițistul. Toate se întâmplă în aceeași încăpere. Vorbim despre niște aspecte psihologice pe care noi le batjocorim cu o nesimțire crasă. Încă un aspect care trebuie rezolvat. Nu să zică: n-a vrut victima, păi cine și-ar dori să se ducă acolo? Eu n-aș putea - și spun asta ca fostă victimă a agresiunii sexuale.

Ar trebui să fim obtuzi rău să ne fi așteptat ca partidul în care Dragnea avea chermeze cu interlopii să menționeze traficul de persoane. Eu știu clar un singur lucru din toată experiența mea de femeie până la vârsta asta. Când nu adresezi elefantul din încăpere, când nu vrei să fii parte a soluției, este clar că ești parte a problemei. E al patrulea an în care deținem locul 1 în Europa la trafic de persoane. Eu trebuie să mă dau cu capul de pereți să-ți explic că limita de vârstă pentru un act sexual consimțit trebuie să fie de 16 ani, pentru că tu ești în stare să-mi spui că a fost consimțit cu o tânără de 14 ani. 

Subiectul avorturilor. Din practica mea profesională, avortul nu trebuie interzis, pentru că e vorba de o alegere. Alegerea trebuie să îi aparțină celei care o face. Dar ce mă deranjează foarte tare, lucru care nu se face nicăieri, este informarea corectă. Nu să îmi spună mie Firea că trebuie să consilieze duhovnicul. Dacă n-am învățat nimic dintr-o țară în care avorturile au fost interzise 27 de ani înseamnă că suntem mai proști decât proștii. Toate spitalele ar trebui să facă informarea corectă a pacientei înainte de această procedură. Contracepția trebuie să fie gratuită. Scoția, Franța au gratuitate la contraceptive și la produse sanitare feminine. 

„Ar trebui să vorbim despre un registru al gravidelor și mamelor minore și de alocarea unui manager de caz pentru monitorizarea sarcinii, nou-născutului și lăuzei”

Irina Mateescu

Sprijin concret pentru femeile și copiii aflați în situații de abuz în familie, prin metodologie de lucru și abordare intersectorială a cazurilor. Conectare digitală a tuturor instituțiilor de care e nevoie în cazuri de violență împotriva femeii (nu doar domestică): poliție, justiție, educație, sănătate, social. Cazurile care au nevoie de ajutor înseamnă toate femeile abuzate: victimele traficului de persoane, ale violurilor, ale vătămărilor fizice, ale violenței emoționale sau financiare.

Acces la planning familial și contracepție gratuită pentru fetele și femeile aflate în situații vulnerabile. Introducerea educației pentru sănătate, incluzând alfabetizare în sănătate și educație pentru sănătate reproductivă și sexuală. Aceste subiecte se pot aborda de la grădiniță și nu răpesc inocența niciunui copil, ci doar îl protejează de abuzuri și pe adolescenți la fel. Și crește vârsta la care adolescenții își încep viața sexuală, îi învață pe adolescenți, băieți și fete, despre consimțământ, autonomia corporală, sănătate și siguranță relațională.

Ca soluție eficientă pentru sarcinile la minore ar trebui să vorbim despre un registru al gravidelor și mamelor minore și de alocarea unui manager de caz pentru monitorizarea sarcinii, nou-născutului și lăuzei, de asigurarea sfatului contraceptiv după naștere. Momentan, România asigură investigații de prim trimestru decontate de casa de asigurări pentru doar 5% dintre femei. Ar mai fi nevoie de legislație care să  protejeze drepturile copilului, chiar și în fața membrilor familiei acestuia, precum și legislație privind drepturile gravidei și ale femeii care naște.

Legat de avort, bineînțeles că el nu trebui folosit ca metodă de contracepție, de asta avem nevoie de măsurile descrise mai sus: educație, prevenție, contracepție. Totuși, pentru cele care își doresc întreruperea sarcinii, este nevoie de asigurarea accesului la această procedură. Pentru consiliere e nevoie să folosim specialiștii pregătiți pentru asta și care pot oferi o consiliere și un sprijin echidistant, cu respect față de corpul, nevoile și alegerile acelei fete/femei.

Oana Constantin

În comunitățile în care mergem să susținem ateliere, la Asociația Iele-Sânziene, vedem foarte des cazuri de mame minore, iar atunci încercăm să suplinim printr-un atelier de două ore toate educația sexuală care nu s-a făcut niciodată. E foarte greu, aproape imposibil. O măsură urgentă ar fi susținerea rețelei de cabinete de planificare familială și facilitarea accesului persoanelor la mijloace de contracepție. Și desigur, educație sexuală accesibilă pentru toți tinerii, în școli. Creșterea natalității nu ar trebui să fie vreodată pusă mai presus de aceste lucruri, de bunăstarea tinerilor și de accesul lor la educație sexuală, informații și măsuri contraceptive.

Avem nevoie de măsuri care să amelioreze fenomenul sărăciei menstruale - o problemă care ține de sfera egalității de gen și de șanse, dar care este de foarte multe ori ignorată. Noi am avut discuții atât cu Ministerul Educației, cât și cu Ministerul Sănătății legate de petiția noastră semnată de 40.000 de cetățeni care își doresc introducerea produselor de igienă menstruală gratuit în școli. Discuțiile astea au stagnat și pare că pentru guvernanți sărăcia menstruală nu e o problemă reală. Dar natalitatea este. Acum că avem un Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, va ajunge și acolo petiția noastră, sperăm chiar pe biroul Gabrielei Firea.

Girl Up

Trebuie să urmăm modelul european de egalitate de gen și să scăpăm de stigmatizarea concediului de maternitate atât pentru mame, dar mai ales pentru tați. De asemenea, trebuie să le oferim persoanelor din comunitatea LGBTQ+ aceleași drepturi la adopție și beneficii la întemeierea unei familii. În ciuda faptului că adopția nu crește natalitatea, aceasta este unicul mod în care copiii din centrele de plasament pot primi șanse egale cu copiii născuți în familii.

Măsurile conturate în cadrul programului de guvernare pentru minimizarea violenței domestice sunt imprecise și nu reprezintă o abordare sistemică, care recunoaște complexitatea lipsurilor ale serviciilor de protecție. Declarația că acestea „trebuie să fie complet finanțate și să funcționeze [...]” nu identifică motivele pentru care victimele nu primesc ajutorul cuvenit, multe dintre ele provenind de la abordările învechite și nepotrivite ale instituțiilor statului și lipsa accesului la resurse. Câteva politici publice esențiale de implementat pentru a asigura protecția victimelor ale agresiunii: 

• Înființarea și finanțarea adăposturilor pentru victimele violenței domestice, astfel încât fiecare județ să dispună de cel puțin unul
• Dezvoltarea și instituționalizarea unei abordări integrate și uniforme din partea agențiilor cheie ale statului în cazul depunerii unei plângeri de violență domestică, întrucât comunicarea și schimbul de informații între acestea să fie asigurată 
• Activități de instruire obligatorii cu  o abordare multisectorială, pentru toți actorii implicați în investigarea și urmărirea penală a unui caz de violență domestică (judecători, juriști, lucrători sociali, ofițeri de poliție, organizații de sprijin ale victimelor, etc.) 

Cele mai importante măsuri pentru abordarea numărului ridicat de mame minore în România includ: 

• Implementarea unui program cuprinzător și obligatoriu de educație sexuală în școli 
• Abordarea subiectelor precum viața sexuală, sexualitatea, igienă personală, transmiterea bolilor pe cale sexuală, metode contraceptive, etc.
• Adaptarea serviciilor de planificare familială la nevoile adolescenților
• Crearea unui mediu prietenos și de confidențialitate, prin care stigmatizarea și lipsa de informare cu care se confruntă adolescenții este combătută 
• Dezvoltarea unor standarde de practică uniforme în domeniul sănătății reproductive pentru profesioniștii care se adresează adolescenților 
• Dezvoltarea unei rețele coordonate de specialiștii din acest domeniu (asistenți sociali, medici de familie, medici ginecologi, medici din DSP etc.), care să asigure accesul adolescentilor la informații și resurse 
• Finanțarea campaniilor de sensibilizare și a distribuției materialelor informative atât în școli, cât și prin intermediul presei și a rețelelor de socializare 
• Dezvoltarea unei relații interinstituționale între Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul de Interne, ONG-uri, primării, etc. pentru stabilirea și implementarea măsurilor de mai sus 

---

Fotografie principală: Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de catre membrii cabinetului PSD PNL UDMR la Palatul Cotroceni, 25 noiembrie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea