În ultimii 159 de ani, de când omenirea și-a inventat o nouă jucărie - înregistrarea sunetului -, mai nimic n-a scăpat curiozității inscripționate pe cilindri de ceară, discuri de ebonită, benzi magnetice, casete și compact discuri, pe harddiscuri care înghit acum mai multe sunete decât și-ar fi putut închipui vreodată pionierii înregistrărilor. Ciripit de păsări tropicale, bubuit de bombe detonate, unde fantomatice de balene, zgomot de trafic asurzitor, tobe lovite pe bătătura vreunui trib uitat, toate-și au locul în arhiva uriașă pe care o cărăm după noi.
Din tot vacarmul ăsta se aud, dacă ciulești urechea și cauți pe rafturile potrivite, voci care spun povești în mai toate limbile pământului. E drept, pe Homer doar ni-l putem închipui citind despre Ulise, dar îl putem asculta pe James Joyce citind din Ulise-le lui, îi putem auzi respirația Sylviei Plath, în timp ce-și citește poemul Lady Lazarus, ne putem transporta în Mic dejunul campionilor, citit în premieră de Kurt Vonnegut sau putem cădea pe gânduri ascultându-l pe Philip Larkin citind Aubade.
Din toată marea asta de voci, vă propunem azi să vă rezervați două minute de liniște (dar liniște-liniște, neîntreruptă nici de vibrația telefonului), s-o ascultați pe Simona Popescu. Autoare de proză, poeme și eseuri, Simona Popescu citește din romanul ei, Exuvii, o carte autobiografică pe care acum nu doar c-o puteți (re)citi, ci și asculta (pe sărite). Audiobook-ul care cuprinde o selecție de texte citite chiar de autoare a fost recent publicat la Editura Casa Radio. Într-un fel, Exuviile Simonei Popescu au multe în comun cu istoria sunetelor captive pe diferite suporturi. La mulți ani distanță, pentru mare parte din sunetele astea nu mai există mașinării care să le redea, așa cum s-a întâmplat, de pildă, cu Au claire de la lune, primul cântec înregistrat vreodată (în 1860), dar care a putut fi redat după o lungă tăcere abia în 2008, când a fost pus la punct un software pentru recuperarea sunetului din fonoautogramă. La fel se întâmplă și în romanul publicat prima oară în 1997, în care scriitoarea face arheologia copilăriei și adolescenței sale: recuperează semne, amintiri, urme și frânturi, pe care apoi le decodează cu instrumentele vieții la prezent.
Play!
Cartea audio „Simona Popescu citește din Exuvii”, Editura Casa Radio, 2016
Foto main: Lucrare realizată de copiii de la centrul social „Eu și prietenii mei”, în cadrul proiectului „Spații creative pentru educație”, organizat de Asociația MATKA