Indiferent unde te duci în concediul ăsta, aproape sigur o să pui în rucsac și o carte pentru care n-ai avut timp până acum. Ai putea lua una destul de ușoară cât să intre în bagajul de mână sau ai putea alege una asortată cu locul în care mergi. 

După ce-am citit articolul ăsta, ne-am gândit să întrebăm câteva zeci de ambasadori la București, oameni de pe toate continentele, ce le-ar recomanda românilor să citească înainte să ajungă în țările pe care ei le reprezintă. Au răspuns diplomați din Israel, Ungaria, Portugalia, Lituania, Turcia, Chile, Norvegia și Africa de Sud. 

ISRAEL

E.S. Tamar Samash, Ambasadorul Israelului în România

Recomandare: Osmosis, de Eshkol Nevo;  

Osmosis surprinde patru imagini de familie, într-un mic sat de lângă Ierusalim: Noa și Amir, doi studenți ce închiriază un apartament, riscându-și independența și relația de iubire; proprietarii, Moshe și Sima, care se confruntă cu religiozitatea fiului lor; doi soți care și-a pierdut primul fiu în luptă, și mezinul, Yotam, care nu se mai simte iubit ori îndeajuns pentru ei; un muncitor arab care realizează că deține cheia casei lui Moshe, aceasta fiind căminul din care familia sa a fugit în timpul Războiului de Independență.

Complexitatea sentimentelor și a situației politico-sociale se cristalizează în căutarea unui răspuns la întrebarea simbolică: «cine deține casa?» Este cel care o construiește, cel care o poate descuia sau cel care o locuiește?

Cartea este un tablou al vieții israeliene, cu rivalități și simpatii, probleme de familie, ciocniri între religie și secularism, războaie, strămutări și soldați căzuți la datorie; o trecere de la optimism la doliu, transpusă în text printr-un moment cheie din istorie: asasinarea premierului Yitzhak Rabin și, odată cu el, a perspectivelor sale de viitor.” 

Trei etaje, unul dintre romanele lui Ehskol Nevo, a fost tradus anul trecut în limba română și publicat de Editura Humanitas.

UNGARIA

E.S. Zákonyi Botond, Ambasadorul Ungariei în România

Recomandare: Filosofia vinului, de Hamvas Béla;

„Nu voi recomanda un roman clasic în sens literar, dar este vorba de o carte realizată de un scriitor, filosof, istoric al culturii universale foarte puțin cunoscut de publicul român, și oarecum uitat și de cititorii maghiari, Hamvas Béla. Cartea, apărută nu demult și în limba română la Editura Curtea Veche, în parteneriat cu Institutul Balassi, a fost tradusă de Hubbes László Attila și are titlul Filosofia vinului

Filosofia vinului este o carte care se află undeva la limita dintre eseu, scriere confesivă, text retoric, filosofie şi hermeneutică – deci în nici un caz un roman. Și totuși cred că turistul român care ajunge în Ungaria (și nu neapărat numai la Budapesta) ar trebui să citească această operă – în înțelesul clasic al cuvântului –, întrucât cartea prezintă cea ce putem numi azi atractivitatea Ungariei, și anume zonele viticole, vinul, viața. Și aici nu este vorba de un ghid turistic de vin, ci de a cunoaște zonele viticole, soiurile autohtone, de a savura vinul unguresc și de a filosofa despre ce înseamnă spiritul maghiar, viața în sine, bucurie său, de ce nu religia. Într-o recenzie scrisă despre această carte apare: „Volumul este în egală măsură un compendiu al vinurilor, o enciclopedie în miniatură despre cum, cât şi de ce trebuie să bei vin, dar şi o fermecătoare odă închinată vieţii în general şi micilor plăceri de zi cu zi.” 

Dacă citim partea «Cum se bea vinul», cititorul român deja se simte confortabil într-o lume parcă cunoscută: „Cea mai simplă gustare pentru vin o constituie slănina afumată cu pâine și ardei gras. Este cel mai simplu și, în același timp, cel mai clasic pat pentru vin, a cărui măreție, atât timp cât se va mai face vin, nu va pieri niciodată. Ceva asemănător numai în miazăzi se mai cunoaște, desigur, acolo se asortează cu natura vinului sudic: pește prăjit, pâine, măsline. Dacă pe lângă acestea se mai găsește și caș de oaie, aș tot petrece săptămâni în șir într-o astfel de asceză.”

Dar pe lângă vin, viticultură, viță cititorul are în față și o prezentare a gândirilor spirituale din Ungaria. Totodată Hamvas depășește gândirea specifică anilor '40 – cartea a fost scrisă în 1945 – de a defini cine este maghiar/român, care este caracterologia maghiară/română și a ajuns la câte caractere maghiare/române sunt. 

Sper să ajungă la mulți Filosofia vinului, pentru că Hamvas a scris exact ce şi-a propus: „o carte de neocolit, pur şi simplu”. Să citiți cu atât mai mult, cu cât se poate citi în limba română. Și desigur să citiți lângă un pahar de vin.”

Puteți cumpăra cartea lui Hamvas Béla aici

PORTUGALIA

E.S. Fernando Teles Fazendeiro, Ambasadorul Portugaliei în România

Recomandare: Scrierile Sophiei de Mello Breyner Andersen;

„Datorită poeziei și prozei lirice, unde Marea este prezenta adesea, ca în propria istorie a Portugaliei.

Am găsit traduceri în limba engleză, doar poeme:

  • Marine Rose: Selected Poems, trad. de Ruth Fainlight (1987, Black Swan);
  • Log Book: Selected Poems, trad. de Richard Zenith (1997, Carcanet);
  • The Perfect Hour, trad. de Colin Rorrison with Margaret Jull Costa (2015, Cold Hub Press).”

LITUANIA

Lina Kutkauskaité-Žilaité, Adjunctul Misiunii Diplomatice, Ambasada Republicii Lituania în România

Recomandare: Vilnius: City of Strangers, de Laimonas Briedis;

„Această carte e o scurtă, dar interesantă introducere în istoria complicată și multistratificată a identității capitalei lituaniene, Vilnius (și, într-o oarecare măsură, a Lituaniei în ansamblu), ce privește orașul din perspectiva unui vizitator. Napoleon, Dostoievski, Stendhal, Tolstoi: aceste voci - printre altele - dezvăluie esența Europei în povestirile lor despre întâlniri cu orașul Vilnius. Laimonas Briedis a adunat scrisorile, jurnalele, declarațiile și reflecțiile străinilor despre acest oraș-poartă din inima Europei într-o poveste convingătoare și intimă. Autorul împărtășește cu cititorul o înțelegere profundă a identităților lituaniene, poloneze, ruse și germane ale locului, precum și despre locul său central în cultura europeană evreiască. Bogat ilustrată și documentată cu atenție, această carte oferă o viziune lămuritoare asupra orașului Vilnius.”

TURCIA

E.S. Osman Koray Ertaș, Ambasadorul Turciei în România

Recomandare: Atlasul Continentelor Încețoşate, de Ihsan Oktay Anar; 

„Cred că nu puțini sunt cei care, plimbându-se agale pe străzile întortocheate ale Istanbulului, și-au imaginat generațiile trecute pășind pe aceleași cărări, urcând aceleași trepte și coborând aceleași povârnișuri. Atmosfera fantastică din vechiul oraș, a străzilor neatinse de trecerea timpului și freamătul istoriei ne găsesc pesemne imaginându-ne câte un ienicer neînfricat după colț, un prinț bizantin cu mantie purpurie sau un legionar roman în căutare de aventură, gata să ne taie calea. În „Atlasul Continentelor Încețoșate”, Ihsan Oktay Anar recrează și reconstruiește Istanbulul așa cum a fost întotdeauna sau poate niciodată: un vis nedeslușit, a cărui straturi ascund mister la tot pasul. Proza lui Anar este o reprezentare formidabilă a peisajului contrastant al Istanbulului: un labirint cu mai multe nivele, pe alocuri încântător și nostim, dar și sumbru și înspăimântător. Uneori dureros de realist, alteori fantastic până la ridicol. Nu mă pot gândi la niciun alt autor contemporan care să descrie spiritul marelui oraș la fel de bine ca Anar. Ce poate fi mai bine decât căromanul a fost tradus, printre altele, și în limba română.”
 
Puteți găsi cartea lui Ihsan Oktay Anar aici

CHILE

Rodrigo Guzmán Barros, Consulul Republicii Chile în România*

Recomandări: Scrieri de Roberto Ampuero și Roberto Bolaño; 

  • Nuestros años verde olivo de Roberto Ampuero. „Autorul este în prezent Ministrul Afacerilor Externe din Chile și cartea prezintă experiența sa în Cuba”;
  • 2666, de Roberto Bolaño. „Reprezintă opera de referință a unuia dintre cei mai buni scriitori contemporani chilieni”.

*Autorul recomandării e autorul unei cărți de poezie publicată în România cu titlul „Prontuario poético / Cazier poetic”. 

Cartea lui Roberto Bolaño e disponibilă în limba română.

 

NORVEGIA

Eilif Gundersen, Charge d’Affaires a.i., Ambasada Norvegiei în România

Recomandare: Mai mult decât o carte;

„Când am primit cererea dumneavoastră, o dezbatere s-a pornit în ambasadă. Ar trebui să pomenim Lupta mea a lui Knausgård, care scrie despre micile aspecte ale vieții, pentru a atinge astfel realități mai profunde? Sau ar trebui să mergem pe saga de familie a lui Anne B. Ragde, scrisă cu un minunat umor negru. Ar trebui să fie Jostein Gaarder cu Fata cu portocale sau celebra Lumea Sofiei? Unii au indicat înspre piesele de teatru ale lui Jon Fosse, alții către scrierile lui Lars Saabye Christensen. Și asta pentru a numi doar câțiva autori norvegieni traduși în limba română. Colegii mei mai tineri au recomandat cărți amuzante în limba engleză, un fel de ghiduri practice pentru înțelegerea unora dintre lucrurile pe care norvegienii le fac și care sunt considerate ciudate de alte persoane. How to Understand and Use a Norwegian de Odd Børretzen, ar fi un astfel de exemplu. Am zăbovit, de asemenea, asupra scrierilor lui Ibsen, încă valabile pentru societatea de astăzi, chiar dacă au fost puse pe hârtie cu mai mult de un secol în urmă.

 
Toate sunt răspunsuri reprezentative, cred. Însă ceea ce cred că vorbește pentru toți, indiferent de background, vârstă, gusturi literare și așa mai departe, e altceva. Mă refer la natura norvegiană. Nu peisajele, ci natura care înseamnă vreme și climă, soluri, păduri, munți, râuri, lacuri și oceane. Și toate pline de viață de toate felurile. Aceasta este zeița în fața căreia se închină societatea și cultura noastră. În artă, literatură, precum și în film, natura este adesea aproape un personaj în sine. Fără să mai vorbim despre designul unor clădiri reprezentative, precum Opera din Oslo, desenate astfel încât să se încadreze în natură, și nu să o modifice. Creștem și trăim cu mare respect față de natură, o prețuim și o protejăm și facem tot ce putem pentru a încerca să încredințăm această valoare generațiilor viitoare. În literatura de specialitate, veți găsi probabil cea mai bună interpretare a acestei relații uneori excentrice de iubire-respect între oameni și natură în Growth of the Soil a lui Knut Hamsun, care i-a adus Premiul Nobel pentru literatură în 1920. Astfel amprenta naturii asupra oamenilor și culturii ar fi recomandarea mea nu numai celor care intenționează să viziteze Norvegia, ci și celor care doresc să înțeleagă mai bine cultura și societatea noastră.”
  
Puteți găsi seria Lupta mea a lui Karl Ove Knausgård aiciCărțile lui Anne B. Ragde și Jostein Gaarder au apărut în ultimii ani la Editura Univers. 

AFRICA DE SUD

E.S. Jabu Ntsokolo Ishmael Mbalula, Ambasadorul Africii de Sud în România

Recomandare: Romanele lui Nadine Gordimer;

„Nadine Gordimer a fost o scriitoare sud-africană, activistă politică și laureată a Premiului Nobel pentru Literatură din 1991. Scrierile lui Gordimer sunt despre probleme morale și rasiale, în special apartheidul din Africa de Sud. În timpul acestui regim, lucrări precum Burger's Daughter și July's People au fost interzise. A fost o membră activă a mișcării anti-apartheid, aderând la Congresul Național African în zilele în care organizația a fost interzisă.
 
Nadine Gordimer a fost o scriitoare admirabilă, ce combina îndemânarea și conștiința socială. Romanele sale descriu frământările istorice din Africa de Sud, dar sunt mult mai mult decât momente scurte din trecutul Africii de Sud. Ficțiunea lui Gordimer rămâne un instrument esențial în navigarea relației complicate, dar însemnate, între literatură, politică și libertate.
 
Cea mai populară carte a ei este July's People. Romanul demonstrează cu o claritate ce-ți taie respirația tensiunile și interdependențele complexe dintre albii și negrii din Africa de Sud.
 
The Lying Days, un bildungsroman, o conturează pe Gordimer drept voce de rezistență în vreme de apartheid. Una dintre cele mai cunoscute cărți a fost Burger's Daughter (1979), în care o femeie își analizează relația cu tatăl ei, un martir anti-apartheid, și e atrasă de activism. Gordimer l-a descris ca pe un «omagiu codificat» pentru avocatul lui Mandela, Bram Fischer.”

Cartea Nimeni alături de mine a fost tradusă în română și e disponibilă aici. Puteți citi în română și Prețul vieții, publicată la Editura All