Teatru
„De ce trebuie să fie atât de dură facultatea asta de teatru?”
Ionuț Sociu, Vlad Odobescu
Tânărul actor Victor Țăpeanu vorbește despre abuzurile din învățământul teatral românesc și despre cum se pot schimba lucrurile.
Reporter. Căutător prin lumi mărunte. Hușean. Mai multe despre Vlad, aici. Îl găsiți la vlad@scena9.ro.
Tânărul actor Victor Țăpeanu vorbește despre abuzurile din învățământul teatral românesc și despre cum se pot schimba lucrurile.
Cum arată o variantă de drum până la cumpărarea unei locuințe în Cluj?
În ultimele decenii, autoritățile lasă însă locuirea doar în seama pieței libere, iar asta duce la instabilitate socială și la decădere economică, spune arhitectul clujean Eugen Pănescu.
Am luat la picior cea mai mare comună din România, alături de poetul Florentin Popa.
Am vrut să înțeleg de ce e atât de scump orașul ăsta, așa că am intrat în pielea unui IT-ist și mi-am căutat chirie acolo.
Timp de 120 de ani, Câmpina a crescut în jurul unui colos industrial prin venele căruia curgea petrol. Acum, când conductele s-au golit, iar orașul s-a moleșit, niște oameni vor să vadă ce și cum poate fi salvat.
Actorul-profet a urcat duminică pe scena Teatrului Național București pentru a ne avertiza că Siberia e tot mai aproape pentru oameni liberi ca el și ca noi, cei din sală.
Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.
Am discutat cu designerul urban Mikael Colville-Andersen despre cum putem scoate Bucureștiul de sub roțile a milioane de mașini pentru a-l reda oamenilor.
Vreme de două decenii, milioane de români au venit în Italia în căutare de locuri de muncă, bani și un loc în care să-și crească copiii. Asta se schimbă acum.
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
_thumb.jpg)
Decenii la rând, în jurul lui Nuțu s-au croit tot felul de legende urbane, așa că de ce n-am avea și noi un Pablo Escobar sau un Al Capone, măcar într-o variantă basic, de Dâmbovița?
_thumb.jpg)
I-am rugat pe actorii Mihai Călin și Alexandru Potocean să citească câteva dintre stenogramele de neuitat din istoria recentă a României.
Prin proiectul DreamNA, artista Ioana Mischie vrea să recreeze cu ajutorul tehnologiei lumile pe care mințile noastre le desenează în timpul somnului.
De la Nicolae Văcăroiu la Florin Cîțu, tentativele de înlăturare ale guvernelor de la București au fost mai mereu exerciții stilistice demne de clasele V-VIII.
La „Ora liniștită”, persoanele cu deficiențe senzoriale se pot plimba prin sera cu fluturi exotici de la „Antipa”. În curând vor avea un program special și pentru vizite în interiorul muzeului.
Basarabia nu e România, cel puțin când vine vorba de muzică, arte vizuale, teatru și balet. Cum își văd artiștii de la Chișinău propria țară și ce relație au cu România?
Am fost și noi să vedem noul Capitol, însă entuziasmul nostru s-a mai potolit când am descoperit că lucrările de la Alhambra sunt neautorizate, iar instituțiile publice nu reușesc să oprească o repunere în funcțiune riscantă.
„Care-i ultimul preț?" și alte întrebări pe care le primește Ramona Ursu, agent imobiliar.
Cânepa este azi o victimă a culturii de consum, care încurajează producția masivă și rapidă de materiale textile.
Ce are să ne zică o mandibulă veche de 40.000 de ani nouă, cei de azi?
Din 2007 încoace, o organizație pe nume World Record Academy potolește foamea de recorduri a omenirii. Am vrut să vedem în ce companie selectă a intrat iconostasul Mântuirii Neamului și cine face bani de pe urma certificatelor.
Ne-am plimbat prin noile ansambluri rezidențiale ale Bucureștiului împreună cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi.
Găsirea a două artefacte de mare valoare în estul țării e o ocazie bună pentru a vorbi despre felul în care România se preocupă de patrimoniu.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.