Istorie / Revoluție
Revoluția pe uliță
Vlad Odobescu
Descoperă fotografiile lui Dobrivoie Kerpenisan din zilele Revoluției, așa cum le-a trăit el în comuna sa natală, Sânpetru Mare.
Reporter. Căutător prin lumi mărunte. Hușean. Mai multe despre Vlad, aici. Îl găsiți la vlad@scena9.ro.
Descoperă fotografiile lui Dobrivoie Kerpenisan din zilele Revoluției, așa cum le-a trăit el în comuna sa natală, Sânpetru Mare.
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Internetul se strecoară și în cele mai intime momente ale zilei, poate singurele clipe ce ni se par de neatins: cele ale visării.
Pe tărâmul baronului vrâncean Marian Oprișan, elevii sunt chemați să-și călească patriotismul pe-un frig teribil, iar cetățenii aduși cu autocarele la sărbătoare sunt ținuți departe de hora personalităților.
Etnologul Ioana Popescu își amintește ciudățeniile pe care le-a descoperit în timpul unei cercetări de teren, la începutul anilor '90.
O colecție de graffiti strânsă de Irina Nicolau imediat după zilele Revoluției.
Expoziția Arhiva fotografică și istoria în transformare scoate în fața publicului o primă selecție din colecția lui Mihai Oroveanu, istoric de artă, fotograf și fondator al Muzeului
Sâmbăta trecută ne-am luat cu toții supradoza de roșu, galben și albastru.
Am creat un calendar cu evenimentele de Centenar anunțate pentru decembrie în toată țara.
Vă oferim o panoramă a culturii românești la ceas aniversar.
Cu ajutorul locuitorilor, Karsten Michael Drohsel creează jocuri prin care încearcă să crească participarea acestora la viața orașului.
Am fost la o expoziție care te trece printr-un secol de design românesc de obiect: de la Piticot la Albalux, de la Dacia la Guban.
O expoziție deschisă vineri, 19 octombrie, în Timișoara a rămas timp de-o zi fără una dintre lucrări, pentru că deranja convingerile religioase ale directorului muzeului-gazdă.
Soiurile de plante se împuținează de la un an la altul. Și, cu cât mâncăm mai uniform, fără să ținem cont de sezon și de zona în care ne aflăm, o să tot pierdem din ele.
Expoziția „Despre Locuire” din cadrul Bienalei timișorene de arhitectură explorează soarta apartamentelor construite din anii ‘50 încoace și felurile în care trăim în ele.
Câtă generozitate și cât egoism încap între doi oameni?
La McDonald’s se țineau momente de reculegere, hoții se potoleau de teama atentatelor, bâlciurile nu mai erau la fel. Ne-am uitat în presa vremii, să vedem atmosfera românească post-tragedie.
O lume aproape invizibilă trăiește în paralel cu agitația Bucureștiului, în crăpăturile clădirilor, prin cimitire și parcuri, peste acoperișuri.
Diplomați din Israel, Ungaria, Portugalia, Lituania, Turcia, Chile, Norvegia și Africa de Sud fac recomandări de lectură.
Am fost la Sala Dalles pentru o conferință despre mâncare sănătoasă susținută de „Împăratul plantelor” și Dr. Menci. După aceea am mâncat bomboane, fursecuri și saleuri.
Am vorbit cu arhitectul Eugen Pănescu de la biroul clujean Planwerk despre calitatea locuirii și despre utilizarea spațiului public în cel mai dinamic oraș din România.
În timpul comunismului, palatul ăsta de la intersecția străzilor Tudor Arghezi și Blanduziei a reprezentat imaginea unui Vest îndepărtat, aproape ireal.
Un proiect de lege privind prevenirea și combaterea antiromânismului a fost înregistrat recent la Senat.
Am stat de vorbă cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi, despre capcanele din schița apartamentului la care visezi.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Împreună cu prietenii de la Cărtureși, am pus pe Lista de citit 6 cărți pe care nu le-am lăsat din mână, în timp ce ne-au dus în jurul lumii.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.