Istorie / Holocaust
Noi n-am văzut nimic
Vlad Odobescu, Marin Raica
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Reporter. Căutător prin lumi mărunte. Hușean. Mai multe despre Vlad, aici. Îl găsiți la vlad@scena9.ro.
Devastarea cimitirului evreiesc de la marginea Hușului scoate orașul din amorțeală. Să fie vremea unei confruntări cu propria istorie?
Internetul se strecoară și în cele mai intime momente ale zilei, poate singurele clipe ce ni se par de neatins: cele ale visării.
Pe tărâmul baronului vrâncean Marian Oprișan, elevii sunt chemați să-și călească patriotismul pe-un frig teribil, iar cetățenii aduși cu autocarele la sărbătoare sunt ținuți departe de hora personalităților.
Etnologul Ioana Popescu își amintește ciudățeniile pe care le-a descoperit în timpul unei cercetări de teren, la începutul anilor '90.
O colecție de graffiti strânsă de Irina Nicolau imediat după zilele Revoluției.
Expoziția Arhiva fotografică și istoria în transformare scoate în fața publicului o primă selecție din colecția lui Mihai Oroveanu, istoric de artă, fotograf și fondator al Muzeului
Sâmbăta trecută ne-am luat cu toții supradoza de roșu, galben și albastru.
Am creat un calendar cu evenimentele de Centenar anunțate pentru decembrie în toată țara.
Vă oferim o panoramă a culturii românești la ceas aniversar.
Cu ajutorul locuitorilor, Karsten Michael Drohsel creează jocuri prin care încearcă să crească participarea acestora la viața orașului.
Am fost la o expoziție care te trece printr-un secol de design românesc de obiect: de la Piticot la Albalux, de la Dacia la Guban.
O expoziție deschisă vineri, 19 octombrie, în Timișoara a rămas timp de-o zi fără una dintre lucrări, pentru că deranja convingerile religioase ale directorului muzeului-gazdă.
Soiurile de plante se împuținează de la un an la altul. Și, cu cât mâncăm mai uniform, fără să ținem cont de sezon și de zona în care ne aflăm, o să tot pierdem din ele.
Expoziția „Despre Locuire” din cadrul Bienalei timișorene de arhitectură explorează soarta apartamentelor construite din anii ‘50 încoace și felurile în care trăim în ele.
Câtă generozitate și cât egoism încap între doi oameni?
La McDonald’s se țineau momente de reculegere, hoții se potoleau de teama atentatelor, bâlciurile nu mai erau la fel. Ne-am uitat în presa vremii, să vedem atmosfera românească post-tragedie.
O lume aproape invizibilă trăiește în paralel cu agitația Bucureștiului, în crăpăturile clădirilor, prin cimitire și parcuri, peste acoperișuri.
Diplomați din Israel, Ungaria, Portugalia, Lituania, Turcia, Chile, Norvegia și Africa de Sud fac recomandări de lectură.
Am fost la Sala Dalles pentru o conferință despre mâncare sănătoasă susținută de „Împăratul plantelor” și Dr. Menci. După aceea am mâncat bomboane, fursecuri și saleuri.
Am vorbit cu arhitectul Eugen Pănescu de la biroul clujean Planwerk despre calitatea locuirii și despre utilizarea spațiului public în cel mai dinamic oraș din România.
În timpul comunismului, palatul ăsta de la intersecția străzilor Tudor Arghezi și Blanduziei a reprezentat imaginea unui Vest îndepărtat, aproape ireal.
Un proiect de lege privind prevenirea și combaterea antiromânismului a fost înregistrat recent la Senat.
Am stat de vorbă cu arhitectul Radu Negoiță, autorul primului ghid al locuirii de la noi, despre capcanele din schița apartamentului la care visezi.
De vreo 15 ani, Kasia și David construiesc povești în care privitorul devine actor și poate împinge scenariul mai departe, precum într-un joc video.
_thumb.jpg)
Prima remarcă nu părea menită să jignească. Ești o fată frumoasă. Mi-a pătruns în gânduri, mi-a atras atenția. Apoi a urmat cel de-al doilea bărbat. Apoi „Cioară!” Ce s-a întâmplat după aceea?
M-am plimbat printre rafturile cu jucării ale unui magazin bucureștean împreună cu o antropoloagă specializat în copilărie și educație pentru a înțelege cum sunt întreținute stereotipurile.
Am fost în Ferentari de 1 iunie, la fotbal cu băieți și fete, să văd dacă balonul e la fel de rotund și pentru copiii din ghetou.
Ce nu trebuie să facă niciodată o domnișoară? Ce nu se cade să facă un bărbat? Am întrebat artiști, jurnaliști și alți profesioniști cine i-a mințit în copilărie.
Răspund 5 ilustratoare din expoziția „Fete de fete”. Cu imagini și cuvinte.