Intră la idei / Activism

„Natura se chinuie să existe în orașe”

de Roxana Bucată

Publicat pe 25 ianuarie 2021

Pe Cecylia Malik, o artistă poloneză din Cracovia, o interesează mai puțin galeriile de artă, cât să scoată arta în stradă, în apărarea naturii. Din 2011, când a făcut primul ei performance ecologist, a contribuit la salvarea unui lac, la demiterea unui ministru și la oprirea unor tăieri de copaci, iar acum e mai activă ca oricând în încercarea de a opri abuzurile de mediu. Am stat de vorbă cu Cecylia pe Zoom despre artă, mediu și ecofeminism.
 
Cecylia s-a născut în 1975 în Cracovia într-o familie de artiști: mama, sculptoriță și tatăl, muzician. Toate cele șase fiice au devenit artiste, dar copilăria lor nu a fost plină doar de artă, ci și de natură. Munca părinților în comunități montane le-a ținut și pe fete aproape de copaci, apă și aer curate. După ce a început școala, Cecylia nu a mai putut să hălăduiască prin munți așa de des, așa că a început să exploreze natura din oraș, care a devenit și inspirația ei. „Natura se chinuie să existe în orașe”, spune ea.

Cecylia Malik , „365 Trees"

În 2011, în mijlocul unei crize personale legate de căsnicia ei, Cecylia a simțit că trebuie să ia exemplul personajului Cosimo din cartea ei preferată, Baronul din copaci, de Italo Calvino, un tânăr nobil care a decis să-și trăiască viața într-un copac și a promis că nu va mai atinge niciodată pământul. Cecylia n-a mers așa departe, dar și-a promis și ea că în fiecare zi, timp de un an, se va urca în câte un copac din Cracovia. Așa a apărut proiectul ei „365 de copaci”. Oamenii o priveau cu amuzament și cu admirație când o vedeau cocoțată în copacii din oraș, iar autoritățile nu știau ce să facă cu ea sau dacă încalcă vreo regulă. Își alegea copaci din spațiul public, la întâmplare, și nu se gândea că face o acțiune de mediu, deși manifestarea ei trăgea un semnal de alarmă cu privire la relația dintre oameni și natură în oraș. 
 
Deși atunci când stăm de vorbă are o conexiune proastă la internet, dragostea Cecyliei pentru natură ajunge cu ușurință din Cracovia la București. Cecylia spune că „365 de copaci” a fost o experiență emoționantă, profund senzorială, chiar senzuală prin atingerea copacilor. „Am descoperit cum să fiu parte din natură, și nu să mă uit la natură”, spune Cecylia. Într-o lume în care modernitatea a creat granițe între natură și societate, arta Cecyliei le reînnoadă. 

Cecylia Malik, „365 Trees"

Experiența i-a schimbat cu totul viața, pentru că început să-și folosească arta pentru a încerca să-și salveze orașul. Deși inițial nu a fost un proiect cu scop ecologist, mulți dintre cei interesați de problemele de mediu au admirat-o și au abordat-o pentru a face și alte proiecte împreună. Ca artistă, Cecylia lucrează pe cont propriu și se exprimă prin pictură, fotografie, social media și instalații, dar ca activistă, lucrează mereu în echipă, cu sora ei Yustina, cu soțul, prietenii, și ei activiști, dar mai ales experți în protecția mediului.

Fluturi albaștri pentru un viitor verde

La jumătate de an după proiectul „365 de copaci”, Cecylia a aflat că se pregătește distrugerea celei mai frumoase zone naturale din Cracovia, lacul de smarald Zakrzówek, înconjurat de roci calcaroase. Un dezvoltator imobiliar obținuse acordul autorităților locale să construiască un cartier de 50 de blocuri, iar singurul argument legal prin care compania putea fi împiedicată să intervină în zona naturală era o specie de fluture albastru, al cărui habitat ar fi fost afectat. Cecylia s-a gândit că o mare de oameni cu aripi albastre de fluture plimbându-se prin Cracovia ar putea atrage atenția asupra situației. Așa a luat naștere „Colectivul Modraszek”, comunitatea creată de Cecylia pentru salvarea lacului, care a protestat față proiectul imobiliar prin îmbrăcându-se în costume cu aripi albastre de fluture, realizate de Cecylia. Prin acest performance-protest, artista poloneză a chestionat din nou relația dintre oameni și natură: avem nevoie de locuințe, dar de ce cu prețul atâtor alte habitate distruse?

Modraszk Kolektyw, Cecylia Malik și Justyna Koeke la protestul Fluturilor Albaștri. Foto: Bogdan Kręzel

Prin umor și creativitate, Cecylia și fluturii albaștri au obținut reducerea proiectului de la 50 la 20 de blocuri, iar, în final, autoritățile locale au anulat complet proiectul de construcție a cartierului și au preluat administrarea zonei, îndepărtând complet dezvoltatorul imobiliar. Ceea ce trebuia să fie o veste bună a devenit o nouă luptă pentru activiști, întrucât, la șase ani de la protestul fluturilor, cetățenii se luptă cu autoritățile care vor să construiască acolo un parc cu restaurante și parcări, în detrimentul naturii. În plus, rocile calcaroase au fost îngrădite cu plasă metalică, îmi povestește Cecylia cu întristare.

Deși poveștile Cecyliei se întâmplă la 1.300 de kilometri de București, nu sunt deloc străine pentru un oraș chinuit de ani buni de o dezvoltare haotică în detrimentul naturii. Bucureștiul are o suprafață de 9,86 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, conform datelor din 2014, colectate de Greenpeace. Suprafața este mult sub obligația de 26 de metri pe cap de locuitor și mult mai mult sub alte capitale europene precum Viena (120 mp), Helsinki (100 mp) sau Stockholm (86 mp). În continuare spațiul verde se tot micșorează în București sub presiunea dezvoltatorilor și în lipsa unei administrații responsabile.

Cecylia Malik, „365 Trees"

În ultimii zeci de ani, activitățile umane au modificat esențial procesele naturale ale planetei. Chimistul Paul Creutzen a propus chiar ca denumirea erei geologice în care ne aflăm să reflecte impactul fără precedent al oamenilor. Termenul de Antropocen își are criticii lui, pentru că ar arunca nediferențiat vina asupra tuturor oamenilor pentru criza climatică în care ne aflăm. În realitate, noi nu am provocat dezastrele ecologice în egală măsură. Distrugerea unor bunuri comune ale oamenilor pentru interesul unei companii este cea mai mare nedreptate cu care Cecylia se luptă. „Râul Vistula a pierdut până acum trei rezervații Natura 2000, trei specii de pești, întreaga populație de somon și altele. În schimbul lor, o companie face bani din energie”, sune Cecylia. Modelul capitalist al acaparării resurselor naturale de către companii în căutarea profitului nu ocolește nici Cracovia, nici București, nici colțuri îndepărtate ale Pământului.
 
Apa predomină în intervențiile Cecyliei, care și-a dat seama că oamenii se înghesuie pe Everest, dar nu își descoperă apele din orașele lor. În 2012, artista a pus la cale o masă critică pe râul Vistula care traversează Cracovia, după modelul maselor critice organizate de bicicliștii care își revendică străzile. Cu o barcă făcută de soțul ei, Cecylia a dat startul ocupării Vistulei, un eveniment devenit anual, căruia i s-au alăturat și alții cu bărci, saltele gonflabile, caiace, plăci de surf sau plute din peturi.

Cecylia Malik, călare pe un pește certa, cu steagul Coaliției „Salvați râurile”

Artista lucrează mereu cu experți în domeniu când pune la cale un performance. Deși felul ei de a se exprima e jucăuș și aparent simplu, în spate sunt argumente științifice verificate. De la un ornitolog polonez, Cecylia a aflat, de exemplu, că de-a lungul râurilor se află cele mai bogate zone în biodiversitate. Când cursul apei este natural, apa este curată și oferă o casă sănătoasă pentru nenumărate specii. Când râul este regularizat însă cu pereți de beton, el devine o canalizare. Asta s-a întâmplat cu peste 20.000 de râuri mici, inclusiv pârâuri de munte, care au fost betonate de către autoritățile poloneze între 2009 și 2015 cu bani europeni pentru combaterea inundațiilor, în lipsa unei viziuni ecologice de protecție împotriva inundațiilor, prin plantarea de copaci. 

Cecylia Malik, în timpulperformance-ului „6 râuri". Foto: Piotr Dziurdzia

Cecylia implică mereu comunitatea în arta ei protestatară, dar și propria familie. Pentru salvarea râului Bialka din sudul Poloniei, o zonă Natura 2000 sortită secării, Cecylia s-a inspirat din tradiția romă de a împleti părul cu materiale colorate, descoperită într-o călătorie în Transilvania. A preluat obiceiul și i-a făcut fiicei ei Urszulka cosițe cu materiale colorate în fiecare zi înainte de școală. Împreună cu Urszulka și cu vizitatorii galeriei Bunkier Sztuki, au împletit cea mai lungă tresă din lume, de 6 kilometri, cam cât lungimea râului Bialka. Joaca lor a reușit, în 2013, să oprească măcar pentru moment, regularizarea râului de munte. Cecylia se teme mereu că victoriile lor sunt doar de moment și că lupta nu se termină niciodată. 

Lupta pentru natură, aceeași cu lupta pentru drepturile femeilor

La aproape 30 de ani de când activista Vandana Shiva și sociologa Maria Miles au publicat cartea Ecofeminism, ca un denunț al atitudinii de dominare a naturii, Cecylia Malik arată cum salvarea naturii se împletește mereu cu lupta pentru drepturile femeilor. În campania ei pentru oprirea betonării apelor, și-a dat seama că râurile poloneze au nevoie de femeile poloneze, de solidaritatea lor. Așa s-a născut Rivers Sisters, o comunitate a femeilor din Cracovia, care luptă pentru salvarea apelor. Râurile Surori au pregătit o prezentare de modă ca manifest pentru salvarea apelor, împotriva fast fashion și pentru acceptarea corpului (body positivity). În  lume se produc peste 150 de miliarde de  haine noi în  fiecare an, iar 73% din produsele textile ajung în incineratoare sau gropi de gunoi. Industria modei a devenit una dintre cele mai poluante din lume. Peste 150 de costume de baie au fost create de „surorile” activiste, acestea având cusute numele afluenților Vistulei. Vistula, Raba, Brda, Pilica sau Bzura au ajuns chiar și la Varșovia la Ministerul pentru Economie Marină și Navigație Internă, unde s-au întâlnit cu purtătorul de cuvânt, îmbrăcat la costum scorțos și complet luat prin surprindere.

Cecylia Malik și colectivul Surorile râurilor, la protestul pentru salvarea râurilor. Foto: Tomasz Wiech

Cecylia s-a întors la copacii ei din Cracovia în 2017, după o lege de liberalizare a tăierilor de copaci de pe proprietăți private, date de noul guvern de extremă dreapta, care imediat după preluarea puterii, în 2017, a început atacul asupra societății civile, prin controlul finanțărilor acordate organizațiilor neguvernamentale. Același guvern  a scos femeile poloneze în stradă în 2020 pentru drepturile lor, după o lege care înăsprea și mai mult condițiile care permit avortul. 

În 2017, se auzeau drujbe peste tot în Cracovia, își amintește Cecylia, din curțile oamenilor care voiau să profite de lege. Activiștii de mediu au apelat la ea să pornească un protest național la Varșovia. Cu copil de cinci luni acasă, Cecylia nu a putut să facă asta, dar și-a luat copilul, soțul și au făcut împreună o poză cu Cecylia alăptând, așezată pe un ciot de copac proaspăt tăiat. A postat poza pe Facebook, la fel cum făcea cu cățărările în copaci, iar alte mame i-au răspuns, urmându-i exemplul. „A fost un miracol, eu nu am îndrăznit să cer altei mame să mă însoțească și să-și alăpteze copilul în public pe un ciot de copac, dar ele au făcut asta fără să le cer”, spune Cecylia. Așa s-a născut campania „Mame care alăptează pe cioturi de copaci”, cu 12 femei care s-au unit pentru cauza copacilor. Cinci dintre ele și bebelușii lor au ajuns chiar la Vatican și i-au înmânat Papei o scrisoare în apărarea copacilor din Polonia. Jumătate de an mai târziu, ministrul Mediului a fost demis, și cu contribuția mamelor.

Cecylia Malik, în seria „Mame poloneze pe cioturi de copaci". Foto: Piotr DziurdziaPiotr Dziurdzia

Cecylia zice că simțul umorului ar fi una din cheile unei campanii socio-artistice de succes. Și e arma ei împotriva lăcomiei, cel mai mare dușman al mediului. Arta poate nu salvează lumea, dar atrage atenția și mișcă lucrurile înspre o apropiere mai mare a oamenilor de natură. 

25 ianuarie 2021, Publicat in Intră la idei /

text de

  • Roxana BucatăRoxana Bucată

    Jurnalist interesat de problemele planetei, dar și comunicator în sensul mai larg pe teme de mediu. Pe lângă articolele despre tranziție energetică și criza climatică de pe Think Outside the Box, a mai fost responsabilă pentru Pelicam, festivalul de film despre mediu și oameni, dar și pentru urmărirea procesului legislativ pe mediu în Parlament, în calitate de consilier pe comunicare. Momentan, studentă în politici de mediu la CEU.

     


Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK