Întâi a vorbit Ludovic Orban. 

Apoi a apărut holograma lui Brâncuși, bâjbâind prin ploaie cu brațele ridicate spre cerul întunecat de februarie. 

În București, Ziua Brâncuși a fost celebrată de Ministerul Culturii prin tururi ghidate la Muzeul Național de Artă al României și printr-un spectacol de video mapping în curte, acolo unde câteva sute de oameni s-au adunat aseară pe ploaie ca să vadă holograma 3D a lui Constantin Brâncuși. 

Apariția hologramei înalte de 7 metri, cu Brâncuși îmbrăcat lejer și cu mișcări de guru gata să leviteze, a fost precedată de câteva discursuri oficiale, printre care și cel al cântăreței Irinei Rimes, cea care a fost desemnată ambasadoare onorifică a Zilei Brâncuși 2020. Între timp, după niște zile tensionate în care Rimes fost intens criticată că nu are cunoștințe de brâncușologie, Ministerul Culturii  a anunțat că Rimes este „promotor” al evenimentului, și nu ambasadoare a  Zilei Brâncuși. 

„Eu aș putea să învăț o viață despre Brâncuși și, la rândul meu, să îndemn tinerii din generația mea și din generațiile mai mici să învețe cu mine. Eu, ca artist, mă regăsesc în minimalismul lui Brâncuși și mă fascinează felul lui de a se debarasa de toate detaliile inutile atunci când își conturează viziunile. (...) Arta este pentru oricine, nu cunoaşte graniţe. Atâta timp cât poţi să simţi, atâta timp poţi aprecia arta sub toate formele ei. Cunoaşteţi-l pe Brâncuşi, redescoperiţi-l“, a spus Rimes în fața unei mulțimi ascunse sub umbrele. 

Rimes a insistat pe ideea că ea nu este o specialistă și că nu îndrăznește să analizeze opera lui Brâncuși, dar că își permite „să o simtă”. 
 
„V-aţi dori să vorbesc în termeni academici? Sau despre modernismul ori valenţele stilistice ale lui Brâncuşi? Dacă chiar aş putea, nu aş face-o. De ce? Pentru că mie îmi place să trec totul prin prisma imaginaţiei mele.”

Spre suprinderea multora din public, spectacolul de video mapping  (în care pe Brâncuși „hologramizat” se mișcă printre propriile sculpturi), pentru care Ministerul Culturii a plătit 40.000 de euro (bani care, potrivit Ministerului Culturii, provin din sponsorizări), a durat doar câteva minute. Unii au plecat imediat spre casă și foarte mulți s-au înghesuit să intre la tururile ghidate din Sala Brâncuși a MNAR. 

„Eu așa am aflat, de pe pagina Irinei”, spunea Andreea, elevă de liceu în București. „Mi s-a părut eficientă treaba asta cu alegerea Irinei ca ambasadoare, adică e clar că mesajul ei ajunge la mulți de vârsta mea.”

Iris, o tânără de vreo 30 de ani, s-a arătat și ea entuziasmată de discursul cântăreței: „Dincolo de niște fraze puțin răsuflate, care probabil au fost impuse de alții, mie mi s-a părut super important mesajul Irinei Rimes. Ideea asta că poți să ai acces la artă chiar dacă nu ai șapte doctorate și că poți să simți arta - mi s-a părut foarte mișto.” Iris a fost însă mai puțin încântată de hologramă:

„Mi s-a părut că nu a comunicat deloc cu clădirea, parcă nu a fost gândită pentru asta. A fost scurt și cheap, și nu mă refer la cât a costat. Și era tristă holograma lui Brâncuși, aveam impresia că era captiv în toată chestia aia și avea niște mișcări nefirești. Mă întreb dacă au avut timp să-i studieze mișcările adevăratului Brâncuși ca să facă asta. Nu vreau să fiu hateriță, dar la cum se mișcă instituțiile de la noi, cred că oamenii ăștia au primit pur și simplu o comandă și au avut fix două săptămâni la dispoziție să facă asta. Și asta a ieșit.” 

Simona, venită cu soțul și fiul ei la MNAR, era nemulțumită că a trebuit să aștepte în ploaie după oficialitățile care tot întârziau să apară. „Dar altfel mi-a plăcut ce am văzut. A fost emoționant și simplu și cred că asta prinde și la adolescenți. Mai ales că nu prea vezi evenimente din astea cu proiecții afară în februarie.”

„Prima dată când am auzit că Irina Rimes a fost aleasă ambasadoare pentru ziua Brâncuși, nu mi s-a părut cea mai bună alegere, dar acum după discurs mi se pare că a făcut o treabă bună”, spunea Alexandra, o studentă în vârstă de 19 ani. 

„Sincer să fiu, evenimentul ăsta cu proiecții mi s-a părut prea scurt pentru câte a făcut Brâncuși”, a adăugat Cristina, o colegă de facultate de-a Alexandrei. 

La ora 20.30 încă era încă coadă la intrarea în MNAR. Cei veniți să participe la tururile ghidate în Sala Brâncuși, vizitatori de toate vârstele, se răspândiseră mai apoi prin toată galeria de artă românească. Holograma lui Brâncuși, programată să ruleze pe repeat până târziu în noapte, a rămas aproape singură în ploaie.