Generația 9 / Artists in Progress

Unde găsești cea mai tânără generație de artiști din Cluj

de Cristina Beligăr, fotografii de Vakarcs Loránd

Publicat pe 28 iunie 2019

Am fost să vedem expoziția unora dintre cei mai tineri artiști din Cluj-Napoca, care zilele-astea tocmai au terminat facultatea. Acest articol face parte din seria „Artists in Progress”, prin care vrem să mergem în școli de artă din România și să-i cunoaștem pe copiii și adolescenții care se pregătesc să devină artiști.

Lucrări ale absolvenților generației 2019 de la Universitatea de Artă și Design (UAD) din Cluj-Napoca au fost expuse de curând în mai multe locuri centrale din oraș, o schimbare majoră pentru ceea ce înseamnă vizibilitatea și punerea în valoare a viitorilor artiști.  Schimbarea, spun profesorii, i-a obligat să facă o selecție mai atentă a lucrărilor celor 320 de absolvenți și să le aleagă pe cele considerate reprezentative.   

„Clujul se află în cel mai bun moment al său. Recunoașterea internațională pe care o are este la un nivel foarte ridicat. Nu știu dacă poate fi mai sus decât este acum,” este de părere președintele Senatului UAD, Ioan Sbârciu, profesor pentru numeroase generații de artiști contemporani, inclusiv pentru pictori ca Marius Bercea, Adrian Ghenie, Victor Man, Șerban Savu sau Mircea Suciu.

Pentru prima dată din anul 2000, de când se organizează expoziții ale absolvenților, centrul Expo Transilvania, spațiul care în timpul anului găzduiește expoziții canine și saloane ale mireselor și care oferea până acum cadrul expoziției, a fost înlocuit vara aceasta cu Muzeul de Artă, respectiv cu Palatul Bánffy din Piaţa Unirii.  De asemenea, lucrări ale absolvenților generației 2019 au fost expuse și la în cadrul Universității, dar și la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. 

Muzeul de Artă a găzduit o selecție a lucrărilor de diplomă ale absolvenților de la specializările Pictură, Sculptură, Grafică, Conservare – Restaurare, Ceramică – Sticlă – Metal și Arte textile - Design textil, precum și lucrările absolvenților licență și master de la Arte plastice - Foto - Video - Procesarea computerizată a imaginii. Am fost să vedem expoziția, la care mai puteți merge până duminică, 30 iunie. 

„Toată lumea vrea să rămână în Cluj”

Generația nouă de absolvenți de arte din Cluj este foarte deschisă la nou. Nu neapărat în sensul de a reinventa curente, dar de a se reinventa pe ei. Pentru mulți dintre artiștii prezenți în expoziție, interpretarea tehnică devine un instrument al experimentului. Astfel, sunt prezentate, de exemplu, desenele tradiționale în tuș, diverse ca dimensiuni, ilustrațiile digitale și tehnicile de multiplicare tipice graficii ale artistei Ureczki-Lázár Melinda, dar și lucrări care transpun imaginea peisajului contemporan postcomunist, cum sunt cele ale artistului Marius Fodor. Proiectul lui Costel Chițimuș 361.068 ha, prezintă o serie de lucrări ce porneşte de la reprezentarea unei probleme pregnante a societăţii româneşti şi anume defrişările ilegale.

Artiștii din generația aceasta lucrează în paralel mai multe proiecte și au înțeles că trebuie să fie uniți pentru a avea ceva de spus în contextul încheierii studiilor. Expoziția absolvenților este expoziția unei generații care vrea să se remarce, care vrea să rămână în orașul în care s-a format, care a dat deja piept cu realitatea de adult. Studiază piața chiriilor din oraș și speră „să se descurce cu banii” în așa fel încât să le rămână „mărunțiș” și pentru un mic atelier în care să lucreze. Dacă nu vor reuși să cucerească lumea cu arta lor, există alternativa de a ocupa un loc la catedră, spun ei. Ceea ce nu este neapărat rău. 

„Orice succes atrage o atenție deosebită care uneori se poate întoarce împotriva ta”, îi avertizează profesorul și artistul plastic Ioan Sbârciu, pe tinerii artiști. În acest an, secția de pictură, de exemplu, a avut în jur de 40-50 de expozanți, iar profesorul Sbârciu, alături de lectorul Olimpia Bera, au fost îndrumători pentru 14 absolvenți de master. 

„Toată lumea vrea să rămână în Cluj, asta aud cel mai des de la ei. În acest moment, faptul că vii de la Cluj deja înseamnă foarte mult, de aceea este important să nu cedezi pe traseu după ce te-ai format. Toți doresc să se afirme, dar foarte mulți se grăbesc înainte să se cunoască pe ei înșiși. Este ca în iubire. Pentru a putea iubi, trebuie să te iubești și să te apreciezi pe tine prima dată. Din păcate, în ziua de astăzi, există foarte mulți vânători în ape tulburi și cei tineri nu rezistă tentațiilor. Se bucură dacă lucrările le sunt achiziționate, chiar dacă acel cumpărător este un nimeni”, atrage atenția profesorul. 

La fel de important, crede el, este în acest moment ca absolvenții să își deschidă ateliere, să se coaguleze în grupuri, în mișcări, în galerii. Nu este nici prea devreme să înceapă să militeze pentru construirea unui spațiu expozițional alocat lor, care să răspundă nevoilor lor. Cu viziune, strategie și tenacitate, spune Sbârciu, ai toate șansele să reușești ca tânăr artist. Nu trebuie să îi copiezi pe cei care au avut deja succes, ci să lucrezi în pas cu noile curente care se schimbă cu aproape fiecare deceniu. „A prelua în anii 2000 maniera conceptualistă sau neoexpresionistă este clar o dovadă că nu mai ești în pas cu timpul. Poți să ai calități, dar să nu fii credibil.”

Ioan Sbârciu a fost profesorul unora dintre cei mai importanți artiști contemporani de la Cluj din ultimele generații

O generație și stările ei de spirit

Am stat de vorbă cu câțiva dintre absolvenții de master, ale căror lucrări sunt expuse zilele acestea la Muzeul de Artă din Cluj. 

Alexandru Smuczer, absolvent de master la Departamentul Sculptură, a propus pentru expoziție instalația Memoria spațiului, compusă din trei obiecte. Este vorba despre un spațiu al memoriei virtuale care se suprapune cu spațiul în care este expusă lucrarea, rezultând astfel o nouă imagine, o nouă realitate în care cele două se contopesc. Pe scurt, artistul a creat mai multe ferestre spre interior. O parte a instalației a fost creată cu ajutorul a șase saci de 40 de litri cu pământ de flori. 

Originar de lângă Deva, Alexandru a venit în Cluj la facultate și de atunci a făcut „de toate”. A realizat inclusiv o lucrarea din material plastic topit pe care acum o recompune și care s-a întins pe o suprafață de 18 metri. „Aș vrea să rămân în Cluj, poate să fac un doctorat. Momentan sunt în căutarea unui spațiu în care să lucrez. Vreau să învăț și sculptură digitală și să îmbin tehnologiile actuale, poate să explorez mai mult zona de new media, să ajung la diferite soluții în funcție de diferite spații de exprimare”, își propune Alexandru. 

Alexandru Smuczer și detalii din „Memoria spațiului”

Andacs Robert-Szilárd a încheiat programul de masterat la Departamentul de Pictură. A ales să reprezinte în picturile lui obiecte de mobilier, mai exact scaune, care trădează prezența umanului prin efectul de obiect vechi și uzat. Se gândește să urmeze un doctorat și între timp caută un spațiu în Cluj pentru a-și deschide un atelier. Îl încântă ideea de a putea merge lunar la două-trei expoziții și de a lucra opt ore pe zi în propriul atelier. „Știu că piața este foarte saturată de artiști. Dacă în urmă cu mai bine de 10-15 ani Clujul porneau doar cu Ghenie sau Savu, acum există foarte multe nume despre care auzim în presa internațională. Nu am avut ocazia să îi întâlnesc, dar îmi place Șerban Savu pentru modul în care reprezintă Clujul în lucrările lui. Despre Adrian Ghenie nu mă pot pronunța, pentru că nu am văzut nicio lucrare de-a lui pe viu. Când ajungi la un anumit nivel, ai anumite priorități și cred că pentru Adrian Ghenie este benefic să fie acolo unde este, nu aici în Cluj, unde piața de artă nu este așa de mare”, crede Robert, care a venit la facultate din Bistrița. 

Andacs Robert-Szilárd și o parte din seria lui de picturi

Tot la Muzeul de Artă, Heidi Tradnik din Petroșani, absolventă de master la Departamentul Sculptură a UAD, a creat mai multe Stări de spirit, într-un proiect gândit în primul an de master, dintr-un experiment. A început cu lucrări de dimensiuni foarte mici și a studiat plasticitatea bureților și proprietățile lor fizice, încercând să le identifice cât mai multe valențe. Le-a corelat apoi cu stările sale interioare, a amplificat scara și a ajuns la dimensiunile pe care le au acum lucrările în expoziție. Miile de bețe de lemn care străpung bureții le-a ascuțit manual. 

Heidi Tradnik și detalii din seria „Stări de spirit”

Expoziția absolvenților de la Muzeul de Artă din Cluj e deschisă până duminică, 30 iunie. Dacă nu puteți ajunge, mai jos puteți vedea o galerie cu mai multe lucrări din expoziție:


Proiectul „Artists in Progress” este realizat de Scena9 și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. 

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Tema de gândire

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK