Muzică / Festival

Green Hours JAZZ Fest - 6 povești de spectatori

De Scena 9

Publicat pe 16 mai 2017

A 9-a ediție a celui mai trainic festival de jazz din București are loc anul ăsta între 25 și 28 mai, în aceeași grădină fermecată de la Green. Poți să-i asculți pe insula de pe Calea Victoriei pe unii dintre cei mai proaspeți artiști de jazz din Europa: Helge Lien Trio (Norvegia), Paweł Kaczmarczyk Audiofeeling Trio (Polonia), Per Oddvar Johansen (Norvegia), Marcin Masecki / Jerzy Rogiewicz (Polonia), Safran (Germania), plus tinerii români And Then This și ceva mai veteranii John Greaves / Vincent Courtois (Anglia / Franța).

Pentru că festivalul de la Green are ceva special (în afară de încăpățânarea organizatorilor de-a nu renunța, în ciuda dificultăților din ce în ce mai mari de-a găsi sponsori), am căutat șase spectatori fideli de Green Hours JAZZ Fest și i-am întrebat:

1. De ce (tot) vii la festival?
2. Cum ai convinge pe cineva să vină într-o singură frază?

Sabina Baciu, director Creative Est

1. Atmosfera de la Green Hours este una dintre cele mai mișto experiențe pe care le poți avea în București. Iar melanjul de jazz, grădină de vară, boemie și spirit independent se poate trăi cel mai intens în cadrul Green Hours JAZZ Fest.

Green Hours, de altfel, este un loc cu o energie absolut magică: discuțiile la bere pe faimoasele băncuțe, concertele de jazz din festival te încarcă cu vibrații pozitive pentru mult, mult, timp :)

Iar faptul că, indiferent de vreme, de zi a săptămânii sau de climatul economico-social, la Green se repetă, se joacă și se pune pe scenă cultură îl transformă într-unul dintre bastioanele artiștilor bucureșteni.

2. Green Hours JAZZ Fest - cel mai relaxat festival de jazz din București… și nu numai!

Horațiu Albini, psihiatru

1. Pentru gazdele perfecte pentru un oaspete atât de imperfect ca mine. Pentru un spațiu care are multă personalitate, istorie, căldură și care mă face pe loc să mă simt acasă și să am impresia că nu am plecat niciodată, pentru că am fost acolo prima oară cu o persoană pe care am iubit-o foarte mult și o mai iubesc și acum.

Pentru un amestec perfect între calitate, pe val, celebritate, nume consacrate și marginali, alternativi, trupe de care nu aș fi auzit niciodata fără Green (Caterina Palazzi - Sudoku Killer) sau cele pe care de atunci le ascult tot timpul. Pentru jazz rock (Troyka) sau ethno-jazz (Daniel Zamir)... Omer Klein, Stefano Battaglia, Colin Vallon Trio. Nu neapărat în ordinea asta.

2. Green Hours JAZZ Fest, singurul loc unde verdele e mai crud decât realitatea și mai prezent decât trecutul.

Și pozele, despre care știm cu toții că fiecare face cât o mie de semne.

Sergiu Doru, avocat

1. Green Hours JAZZ Fest este special prin locație, entuziasm și calitatea organizatorilor. Vin mereu pentru a le reîntâlni.

Phronesis și Peirani/Wollny au excelat în topul meu personal!

2. „Oare de ce nu am venit la festival până acum?”

Adi Stoenescu, muzician

1. Merg la festival de prin 2011 și prima amintire pe care o am este de la concertul Możdżer/Danielsson/Fresco.  Nu știu cum se face, dar de multe ori a plouat fix în timpul festivalului, așa că ziua asta mi-a rămas întipărită și pentru că era o seară senină și plăcută, lume buluc, adevărată atmosferă de festival, iar eu stăteam de vorbă cu pianistul Puiu Pascu, care era fascinat de tușeul lui Możdżer.

În alt an, am descoperit Troyka, un trio din UK, și încă sunt fan. Îmi mai amintesc de Colin Vallon Trio, de Carlos Bica Trio, de un chitarist de 18 ani din trupa lui Daniel Zamir, incredibil de tehnic și de muzical, cu care am schimbat câteva cuvinte după concert. De altfel, discuțiile sunt mereu aprinse cu Fane (Ștefan Panea), omul de la sunet, cu  colegii de breaslă, cu care disec ceea ce s-a întâmplat pe scenă, sau chiar cu cei care au terminat de cântat, unii dintre ei foarte deschiși, cum au fost basiștii Carlos Bica sau Gilad Abro. Gilad cântă cu foști membri ai Avishai Cohen Trio și ne-a dezvăluit câte ceva despre Avishai și felul cum își gestionează repetițiile și turneele.

2. Închipuiți-vă că dincolo de traficul de pe Victoriei este o gradină între betoane în care s-ar putea să descoperiți o trupă chiar mișto!

Michael Wollny / Vincent Peirani, GHJFest 8, foto: Horațiu Albini

Mugur Anghelache, freelancer

1. Îmi place jazz-ul, îmi place locul, vinul este ieftin și bun, gazda mishteaux, artiștii aleși bine, atmosfera restrânsă și fără fițe, se simte dragostea de jazz.

Au rămas cu mine: Daniele di Bonaventura (2015), Adam Baldych & Helge Lien Trio & Daniel Zamir (2016).

2. Păi, decât să amorțești la Sala Palatului pe scaun, mai bine fumezi și bei relaxat pe ritmuri de jazz la Green, deci dacă nu vii ești mare fraier!

Mircea Albuțiu, fotograf

1. Rozana [Mihalache, PR] și Voicu [Rădescu, tatăl Green] sunt oameni cultivați și au o experiență bogată în organizarea de concerte de muzică și de spectacole de teatru.

2. Trebuie să o vezi pe Rozana râzând și să-l auzi pe Voicu vorbind.

Foto main de Horațiu Albini

Mai multe informații despre program și bilete, pe greenjazzfest.ro

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK