Carte / Clasici

Citește un fragment din „Ulise”, într-o nouă traducere

De Scena9

Publicat pe 17 februarie 2023

La un secol după apariția romanului „Ulise”, și la aproape patru decenii de la prima traducere integrală în limba română, realizată de Mircea Ivănescu, Editura Polirom lansează o nouă traducere a capodoperei lui James Joyce, semnată de Rareș Moldovan

„Toată lumea știe că Ulise e un mare roman. An de an îl regăsim pe primele locuri în topurile celor mai bune romane din secolul XX sau din toate timpurile. E predat în atâtea cursuri de literatură. A dat naștere unei veritabile industrii exegetice: despre el s-au scris mii de cărți și articole, cu numeroase interpretări concurente, care de care mai interesante. Ziua în care se petrece acțiunea romanului, 16 iunie, denumită azi Bloomsday, e sărbătorită nu doar în Dublin sau în Irlanda, ci pretutindeni în lume. Cartea și imaginile ei adiacente, mai mult sau mai puțin comerciale, au devenit un prilej pentru fetișuri culturale. O aură grea atârnă deasupra romanului, împâclită de nenumărate lustruiri, atrăgând cititorul de departe, dar în același timp ridicând în jurui zidurile unui prestigiu descurajant, producând mirajul unei realități inaccesibile situate dincolo de ele. O situație care l-ar fi nemulțumit, credem, pe autorul lui Ulise: deși nu face concesii facile cititorului, James Joyce – care mărturisea odată că toţi oamenii îl interesează și că n-a întâlnit în viața lui un ins plictisitor – nu și-ar fi dorit ca romanul să devină o relicvă mumificată, ci să rămână o insulă înconjurată în bună măsură de neguri, nu de ziduri, în interiorul căreia cititorul explorator să se aventureze cu un oarecare curaj, pentru că misterele și revelațiile ei sunt nenumărate.” (Erika Mihálycsa și Rareş Moldovan)

Mai jos, vă invităm să citiți în premieră un fragment din noua traducere: ediţie îngrijită, cuvânt-înainte şi note de Erika Mihálycsa şi Rareş Moldovan, Colecția „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2023. Volumul va fi disponibil în librării începând de luni, 20 februarie. 
 

da cred că lea făcut un pic mai tari sugândule aşa atâta timp că mi sa făcut sete ţâţici le zice el nam putut să nu râd da ăsteia cel puţin i se întăreşte sfârcu din orice o săl fac să o ţină tot aşa şi o să iau ouăle alea bătute cu marsala să le îngraş pentru el ceor fi toate venele şi chestiile astea ciudat cum sunt făcute 2 la fel în caz de gemeni cică ar reprezenta frumuseţea puse colo sus ca statuile de la muzeu una din ele se preface că şi le ascunde cu mâna chiar aşa sunt de frumoase sigur comparat cu felu cum arată un bărbat cu doi saci plini şi treaba ailaltă atârnând din el sau sculată la tine ca un cuier nui de mirare că o ascund cu o frunză de varză femeia e frumuseţe desigur asta se admite când a zis că puteam să pozez pentru o fotografie goală la unu bogat de pe Holles street când şia pierdut slujba la Hely şi eu vindeam hainele şi zdrăngăneam în restaurantu hotelului oare aş fi ca baia nimfei cu păru despletit da doar că ea e mai tânără sau eu îs puțin ca târfa aia murdară din poza aia spaniolă ceo are aşa obişnuiau nimfele să umble lam întrebat scoţianu ăla scârbos din regimentu Cameron în spatele pieţei de carne sau nenorocitu ălălalt cu păru roşu în spatele copacului unde era odată statuia lu peşte când am trecut se prefăcea că se pişă şi a stat înafară să io văd cu fustiţa ridicată întro parte oamenii Reginei nişte scumpi erau bine că ia înlocuit regimentu Surrey mereu încearcă să ţio arate de fiecare dată aproape treceam pe lângă pisoaru de bărbaţi de lângă staţia de pe strada Harcourt doar să încerc pe unu sau pe altu încercând sămi prindă privirea de parcă ar fi fost 1 din cele 7 minuni ale lumii O şi putoarea locurilor ălora nenorocite noaptea când mă întorceam acasă cu Poldy după petrecerea de la familia Comerford portocale şi limonadă numa bine să te facă să îţi trebuiască am intrat în 1 şi era aşa de frig că nu mam putut ţine când a fost asta în 93 canalu era îngheţat da era la câteva luni după păcat că nu erau vreo doi Cameroni pe acolo să mă vadă pe vine în meaderoul bărbaţilor am încercat să desenez una înainte să rup hârtia ca un cârnat sau aşa ceva mă mir că nu le e frică să umble aşa să încaseze o lovitură cu picioru o buşitură sau altceva acolo și cuvântu ăla mă tem pisicoză sau cu pisi ceva în el şi mia venit cu nişte vorbe de mi se înnoadă limba despre întrupare niciodată nu poate explica un lucru simplu să poată înţelege omu şi apoi dăi şi arde fundu tigăii de dragu Rinichiului ăstălalt nu prea uite urma dinţilor încă unde a încercat să muşte sfârcu am ţipat nu mam putut abţine păi nus de groză încearcă să te rănească îmi erau plini sânii de lapte cu Milly destul pentru doi oare din ce cauză a zis că aş fi putut lua o liră pe săptămână ca doică umflaţi tare dimineaţa aia când studentu ăla plăpând care a tras la nr 28 la familia Citron Penrose aproape ma prins cum mă spălam prin geam decât că miam smuls prosopu în sus spre faţă asta studia el mă dureau când o înţărcam până la convins pe doctorul Brady sămi scrie reţeta cu beladonă trebuia să îl rog săi sugă aşa erau de tari a zis căi mai dulce şi mai gros decât ăla de vacă apoi a vrut să mă mulgă în ceai ei e culmea pe cuvânt cineva ar trebui săl dea la ziar numa de miaş aminti una jumate din toate lucrurile şi aş scrie o carte din ele operele Maestrului Poldy da şi e mult mai fină pielea mult o oră a muncit la ei cu siguranță pe ceas ca un prunc mare pe mine toate vor să le bage în gură toată plăcerea ce o iau bărbaţii ăştia de la o femeie îi simt gura O Doamne trebuie să mă întind aş vrea să fie aici sau cineva cu care sămi dau drumul şi sămi mai vină odată aşa simt doar foc pe dinăuntru sau deaş putea so visez când ma făcut să stau a 2a oară cât mă gâdila pe la spate cu degetu cam 5 minute mia tot venit cu picioarele în juru lui așa lam strâns în braţe după aia O Doamne am vrut să strig tot felu futui sau căcat sau orice dar nu ca să nu par urâtă sau să nu fac ridurile alea că mă încordam cine ştie cum ar luao tre să dibuiești calea cu un bărbat nu sunt toţi ca el Doamne ţie îţi mulţumesc unii vor să fii aşa drăguță cu asta am observat contrastu el o face şi nu vorbeşte miam luat căutătura aia cu părul umpic despletit de la tumbe şi cu limba între buze în sus la el bruta sălbatică joi vineri una sâmbătă două duminică trei O Doamne nu mai rabd până luni 

frsiiiiiiiifronnng tren undeva şuierând puterea ceo au locomotivele alea în ele ca nişte uriaşi mari şi apa clocotind dând pe afară în toate părţile ca la sfârşitu din Al dragostei vechi dulce cânnnnt bărbații săracii sunt plecaţi toată noaptea de lângă nevestele şi familiile lor în locomotivele alea încinse înăbuşitor a fost azi bine că am ars jumate din revistele alea vechi Freemans şi Photo bits să laşi lucruri așa la vedere prin casă a devenit tare neglijent de curând şi a aruncat restul în WC o săl pun să le taie mâine în locu meu decât să stea acolo încă un an să iau câţiva bănuţi pe ele şi să mă întrebe unde e ziaru din ianuarie trecut şi toate paltoanele alea vechi ce leam scos grămadă din hol făceau locu mai călduros decât e ploaia a fost minunată chiar după somnul meu de frumuseţe am crezut că o să fie ca în Gibraltar doamne ce căldură acolo înainte să vină levantu negru ca noaptea şi lucirea stâncii stând dreaptă în el ca un uriaş mare dacă îl compari cu 3 rock mountain al lor cel cred ei aşa măreţ cu santinelele roşii ici colo plopii şi ei toţi albiîncinși şi plasele de ţânţari şi mirosul apei de ploaie din cisternele alea să vezi soarele tot timpu prăvălinduse peste tine a spălăcit toată rochiţa aia minunată ce mia trimiso prietena tatei dna Stanhope de la B Marche Paris mare păcat Căţăluşei mele celei mai dragi a scris pe ce era tare drăguţă carei ăsta celălalt nume al ei era doar o vedere săţi spun că am trimis micul cadou tocmai am făcut o baie caldă bunicică şi mă simt un căţel tare curăţel ei mia plăcut muţu lui îi spunea muţu ar da orice să fie înapoi în Gib şi să te audă cântând în vechiul Madrid sau Aşteptând Concone se chemau exerciţiile alea mia cumpărat unul dintre şalurile alea aici era un cuvânt ce nu lam putut distinge noi sunt nostime dar se rup din nimica totuşi sunt încântătoare cred nui aşa mereu mă voi gândi la ceaiurile încântătoare băute împreună savuroasele turte cu coacăze şi napolitanele cu zmeură pe care le ador ei și acum Căţăluşa mea cea mai dragă fă bine şi scrie curând călduroase pe salutări la lăsat afară tatălui tău şi căpitanului Grove cu drag a ta cu afecţ x x x x x deloc nu părea măritată era ca o fată el era cu ani mai bătrân ca ea muţu tare îi era drag de mine când a ţinut sârma jos cu picioru să trec peste la lupta aia cu tauri din La Linea când matadorului ăla Gomez i sa dat urechea taurului hainele ce trebuie să le purtăm cine leo fi inventat se aşteaptă să urci dealu Killiney apoi de pildă la picnicul ăla corsetată toată nici un afurisit de lucru nu poţi face în ele întro mulţime să fugi sau să sări în lături de asta miera frică când ălălalt Taur feroce mai bătrân a început săi atace pe banderillos cu eşarfele şi alea 2 chestii la pălărie şi brutele de bărbaţi strigând bravo toro sigur că femeile erau la fel de rele cu mantilele lor albe şi drăguţe să scoată toate măruntaiele din săracii cai aşa ceva nam mai auzit în viaţa mea da el obişnuia săşi verse amarul inimii la mine imitând un câine care lătra pe bell lane săracu dobitoc şi bolnav pe deasupra ce so fi întâmplat cu ei pesemne sunt morţi amân2 de mult totui ca prin ceaţă te face să te simţi aşa bătrână eu făceam turtele desigur aveam totul numa pentru mine pe atunci o fată Hester obişnuiam să ne comparăm păru al meu era mai des decât al ei mia arătat cum săl aranjez la spate când îl ridic şi carei ailaltă cum să faci un nod pe o aţă cu o singură mână eram ca două verişoare ce vârstă aveam atunci apoi în noaptea cu furtuna am dormit la ea în pat mă ţinea în braţe apoi neam bătut dimineaţa cu perna ce mai distracţie el mă urmărea de câte ori avea şansa la fanfară pe esplanada Alameda când eram cu tata şi cu căpitanu Grove mam uitat în sus la biserică mai întâi şi apoi la ferestre şi apoi în jos şi ochii ni sau întâlnit am simţit cum mă trecea ceva parcă toată numa ace ochii îmi jucau îmi amintesc după când mam uitat la mine în oglindă abia mam recunoscut ce schimbare aveam pielea splendidă de la soare şi roşie de emoţie ca o roză nam pus geană pe geană nar fi fost drăguţ din cauza ei dar iaş fi putut pune capăt la timp ea mia dat Piatra Lunii să citesc aia a fost prima ce am citito de Wilkie Collins East Lynne am citit şi umbra de la Ashlydyat dna Henry Wood Henry Dunbar de femeia ailaltă i lam împrumutat după aia cu poza lui Mulvey înăuntru să vadă că nu duc lipsă şi lordu Lytton, Eugene Aram Molly Bawn ce mia dato ea de dna Hungerford din cauza numelui nu îmi plac cărţile cu o Molly în ele ca aia ce mia aduso el cu aia fleandura o curvă mereu fură din prăvălii tot ce poate pânză şi alea metri întregi pătura astai prea grea pe mine aşai mai bine nam măcar o cămaşă de noapte ca lumea asta se strânge sub mine şin plus şi el cu prosteala lui aşa e mai bine de obicei mă topeam de căldură cu furou leoarcă de transpiraţie prins între bucuţe pe scaun când mă ridicam erau aşa dolofane şi tari când mam urcat pe pernele canapelei să văd cu hainele suflecate şi gângăniile cu tonele noaptea şi plasele de ţânţari un rând nu puteam citi Doamne ce demult pare secole desigur că nu se mai întorc şi ea nici nu şia trecut adresa corect pe aia poate că la observat pe muţu al ei oamenii mereu plecau şi noi niciodată 

Imagine main: Dublin (Wikimedia Commons)

Acest site web folosește cookie-uri prin intermediul cărora se stochează și se prelucrează informații, în scopul îmbunătățirii experienței dumneavoastră. Mai multe detalii aici.

OK