Citeam de curând că cei din generația mea - adică cei născuți la finalul anilor '70 și începutul anilor '80 - n-am fi, de fapt, nici parte din Generația X, de la care împrumutăm, însă, cinismul, și nici millennials  n-am fi, deși împărtășim cu ei optimismul. Că numele acestei micro-generații ar putea fi xennials - o struțocămilă care și-a petrecut copilăria analog, iar maturitatea și-o petrece digital. În calitate de xenială care-a copilărit în comunism și-și petrece maturitatea în capitalism, am de multe ori senzația că, pe de o parte, am avut un privilegiu teribil de a trăi pe propria piele aceste două mari tranziții, iar pe de altă parte, că e destul de greu să le explici convingător și relevant celor de după tine cum arăta viața sub Partidul Comunist Român, nu doar fără internet, dar adesea fără curent. Cum i-a modelat pe cei născuți odată cu mine trecerea de la o copilărie alb-negru, cu un singur post oficial de televiziune (la care se adăugau, după caz, posturi de radio și TV urmărite clandestin), la o adolescență în plină explozie color de informație, iar apoi la o maturitate care urmărește live, activ, ceea ce numim era post-adevărului. Sau cum am făcut trecerea de la o societate totalitară, unde cultul personalității începea pe prima pagină a manualelor, la o democrație din ce în ce mai tulbure. Și, mai ales, am senzația că e din ce în ce mai greu să vorbești despre lucrurile astea fără să apeși pe una dintre cele mai la îndemână pedale: demonizare sau exaltare.

Și tocmai fiindcă e e greu să faci toate astea și să le și captezi atenția milenialilor născuți în plin apogeu al comunicării digitale, ca să le explici trecutul recent, mai ales în condițiile în care manualele de istorie eșuează constant la capitolul ăsta, m-am bucurat să aflu că există evenimente ca „Partidul te vrea tuns”. Vineri, 2 martie, la spațiul Colivia din București, o să aibă loc lansarea Ghidului ilustrat al comunismului românesc, conceput special pentru a-i ajuta pe tineri să înțeleagă mai bine regimul în care s-au format nu doar părinții și bunicii lor, ci și o mulțime de reflexe ale societății în care trăiesc sau pe care aleg s-o părăsească în număr din ce în ce mai mare. Unul dintre punctele de plecare pentru organizația Forum Apulum, care a realizat ghidul ăsta ca parte dintr-o campanie mai mare de educație civică prin istorie,  a fost un studiu din 2012, potrivit căruia jumătate dintre adolescenții intervievați atunci erau de părere că „era mai bine pe vremea lui Ceaușescu”, deși nu trăiseră sub comunism. În același timp, spun cei de la Forum Apulum, „mitul superiorității României comuniste insistă să revină în discursul public - ba câte un bunic intervievat de televiziune, ba un tânăr supărat pe soartă sau pe țară. Toți am auzit fraze precum toată lumea avea o casă sau toată lumea avea serviciu, mituri care ascund realități dureroase, pe care unii le neagă, dar cei mai mulți nici nu ajung să le cunoască. Există, de ceva timp, o nostalgie observabilă față de perioada comunistă, care se propagă înspre tineri.” 

Așa se face că a apărut Ghidul ilustrat al comunismului românesc, în care 9 artiști (Ana Kun, Livia Coloji, Răzvan Cornici, George Roșu, Dan Perjovschi, Saddo, Andreea Ilisăi, Dragoș Boțcău și Bogdan Topîrceanu) au fost invitați să ilustreze aspecte diferite ale vieții în România comunistă. Mesajul acestui ghid, spun inițiatorii proiectului, e foarte simplu: „Deși comunismul a avut și rezultate pozitive (cum ar fi alfabetizarea sau urbanizarea țării), efectele negative au fost majore și la un nivel extrem. Realitatea ne arată că sistemul comunist a fost impus cu forța, că și-a construit puterea printr-un amestec de propagandă și violență, că a limitat omul la o rotiță într-un mecanism”. Ghidul va fi tipărit și distribuit în cât mai multe licee din România, unde organizatorii speră să poată organiza cât mai multe lansări și dezbateri pe tema istoriei recente. El va putea fi folosit și de profesori sau organizații care derulează proiecte educaționale, tocmai pentru a putea înlesni un dialog pe bune cu cei foarte tineri pe marginea unui subiect care încă polarizează societatea. La evenimentul de vineri, puteți vedea ghidul, dar și o mini-expoziție care vrea să reconstruiască un colț din atmosfera acelor vremuri, pe fundalul sonor al unei discoteci tematice. 

Mai jos, câteva ilustrații din ghidul propus de Forum Apulum:

Ilustrație de Andreea Ilisăi
Ilustrație de Ana Kun
Ilustrație de George Roșu
Ilustrație de Livia Coloji și Răzvan Cornici
Ilustrație de Saddo
Ilustrație de Dan Perjovschi