Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Georgiana Chițac documentează anul 2021 desenând femeile din București.
Am întrebat arhitecți, organizatori Street Delivery și artiști ce a însemnat „casa cu calcan” pentru street art-ul românesc.
O expoziție la Muzeul Țăranului recompune din filme, fotografii, lucrări artistice și obiecte cotidiene, atmosfera celor mai boeme sate de pe litoralul românesc.
O viață de om care a documentat în imagini viața din jurul lui: 35 de ore de film de 16 mm, 21.000 de metri de peliculă, 2 milioane de negative foto.
_thumb.jpg)
Faceți cunoștință cu zece artiști tineri, cu lucrările și întrebările lor, în expoziția „Young Connections 2020”, deschisă la MNAC până pe 1 noiembrie.
Magazinul de suvenire din Sibiu, pe fațada căruia supraviețuiește o lucrare a artistului Mircea Nicolae, a fost resuscitat ca spațiu de artă. Am aruncat un ochi la primele semne de viață ale galeriei independente Artă.nonstop.
De vorbă cu doi dintre artiștii noștri contemporani preferați, despre desen, publicitate, mâncare și grădinărit. (Și un pic despre pandemie.)
Expoziția cu care Tranzit Iași se redeschide în pandemie pornește de la plantele exotice pentru a vorbi despre proprietare, politică și schimburi.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Un proiect de arhivă foto explorează nostalgiile și istoria mare a României din perioada 1950-1989, printr-o jucărie.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
O hartă interactivă își propune să înlăture negura de pe o bucată importantă a istoriei recente a artei românești.
_thumb.jpg)
Ilustratoarea Oana Lohan a făcut o serie de desene despre solidaritatea pe care oamenii au arătat-o după Colectiv.
Am stat de vorbă cu artista Arantxa Etcheverria, care a colaborat recent cu soțul ei, Corneliu Porumboiu, la ultimele filme regizate de acesta.
O selecție subiectivă, dar cu de toate, de vernisaje, finisaje, instalații și performance-uri la cea de-a 13-a ediție a NAG la București.
Un interviu cu artiștii Mircea Nicolae și Szilárd Miklós despre cum scot la lumină o parte mai puțin cunoscută din creația și ideile lui Mattis Teutsch, artist de avangardă născut în Transilvania.
Expoziția care ademenește vizitatorii la Arcul de Triumf, să vadă arta VIP-ului subversiv Banksy e etichetată drept „FAKE” de către artistul însuși. Cum așa?
Festivalul audio-vizual Amural a reînviat Brașovul pentru a cincea oară, între 29 august și 1 septembrie.
După ce a pus programa de română pentru bac în piese de hip-hop, Psihotrop ne cheamă cu el în bibliotecă, să luăm o pauză de la ecrane și să o luăm la pas prin literatura lumii.
