Un dialog cu Roger Ballen, fotograful american care de cinci decenii explorează granița dintre documentar și ficțiune prin imagini bântuitoare. „Shadows of the Mind”, expoziția lui retrospectivă de la Sânteia+ din București, poate fi vizitată până pe 7 mai.
Lui Eugen Raportoru i se spune „pictorul suburbiilor”. Pânzele sale arată fosta mahala bucureșteană, în care artistul și-a petrecut copilăria, demolată în anii 80. După ani buni în care a lucrat ca zugrav, cărăuș sau salahor, la peste 40 de ani a decis să se dedice picturii. De atunci, a devenit artist cu normă întreagă. L-am vizitat în atelierul lui din București.
O expoziție momentan inaccesibilă publicului, asumată nu de unul sau mai mulți curatori, ci de o instituție diplomatică de stat, ridică întrebări despre folosirea artei ca vehicul pentru narațiuni politice.
Construită de 16 artiste și artiști gen Z din România, cu sprijinul a opt mentori din generații mai mari, expoziția de artă contemporană „Brain Bloom” de la Malmaison îndeamnă vizitatorii să exploreze cum se rescrie identitatea atunci când memoria transcende marginile trupului.
Până pe 30 ianuarie puteți vizita „Wisdom in the Absence of Power Structures”, o expoziție curatoriată de Gia Țidorescu la Kunsthalle Bega din Timișoara, despre conexiunile din lumea artistică dintr-o nouă perspectivă.
Bonjour, art lovers et haters. Gallerina a fost recent în inspecție la Paris Photo Fair. A găsit polaroide & nostalgie, artiști tineri care-și asumă public intimitatea și multe, foarte multe imagini cu plante.
Steaua, un obiect-manifest creat de studenții de la scenografie în 1968, care a atras acuze de „instigare la misticism” din partea aparatului represiv al statului, a fost expusă în toamna aceasta la București, în cadrul expoziției „steaua. young and innocent days”.
În timpul săptămânii artei pe insula Hydra, printre catâri, freddo espresso și colecționari de artă cu bugete astronomice, sculpturile Andrei Ursuța au instalat apocalipsa în spațiul unde animalele așteptau odinioară sacrificiul — un abator cu vedere la Marea Egee.
„În căutarea umbrei”, expoziția fotografului documentar Bogdan Gîrbovan care se deschide pe 22 noiembrie la București, nu e doar un periplu artistic prin cea mai secetoasă zonă a României, ci și o experiență senzorială incitantă.
Mihai Grecu este artist vizual și regizor român, absolvent al Le Fresnoy, care trăiește și lucrează între Paris și Cluj-Napoca. Practica sa se situează între cinema experimental și imagini generate pe computer, explorând viziuni onirice, alegorii politice și obiecte suprarealiste. Am stat de vorbă cu el despre fascinația sa pentru pepeni, post-adevăr și inteligență artificială.
Săptămâna trecută a avut loc gala primei ediții Local Design Awards la București. Ce-am învățat de la invitatul special, un artist polonez, despre utilitatea concursurilor de design?
Un grup de artiști se încăpățânează de peste zece ani să țină în picioare un eveniment care a devenit statement al opoziției culturale din Budapesta.
„DesFacerea lumii”, lucrarea care dă numele expoziției de la Timișoara a duoului artistic Anca Benera și Arnold Estefan, este un deliciu.
Curatoarea Adriana Blidaru a adus arta contemporană în peisajul natural al salinei de la Târgu Ocna, mai departe de centrele în care aceasta e expusă de obicei și mai aproape de un public care nu a mai avut contact cu ea
Un interviu cu artistul Răzvan Anton despre expoziția „Fading Studies”, unde „colaborează” cu lumina soarelui în procesul de developare al imaginii.
Expoziția „Țara de foc” explorează istorii marginalizate, excluse din mediul academic și din discursurile oficiale, dar esențiale pentru cum ne înțelegem istoria și prezentul.
„The End of the World”, o instalație a artistului Alfredo Jaar aduce în lumina reflectoarelor o mână de resurse naturale care fac obiectul crizei ecologice și politice din zilele noastre.
Am fost la Balamuc, una dintre cele mai longevive și mai reprezentative comunități artistice din Timișoara ultimului deceniu, să stau de vorbă cu artiștii Ana Kun și Lucian Barbu. Despre cum se simte să faci artă într-un climat tensionat și nesigur, despre rezistența prin solidaritate și generozitate, despre ce înseamnă să lucrezi împreună.
Un fotograf român și o fotografă din Italia au explorat vizual sfârșitul lumii și groaza pe care acesta o aduce, sau nu. DOOM MOOD este expoziția în care munca celor doi se află în dialog.
Andreea Chirică a ilustrat poemul „mood swings” de Alberto Păduraru, apărut în volumul său de debut, „Cartea cu Moace” (2023, Dezarticulat).
O artistă profită de o rezidență în Întorsura Buzăului pentru a crea o hartă afectivă a apei și a poveștilor pe care aceasta le spune.
Am creat o bandă desenată documentară despre Mihail Sebastian, poate cel mai cunoscut scriitor evreu din interbelic, pentru că perioada fascistă din istoria României este, în același timp, și insuficient cunoscută, dar și aruncă o umbră care se întinde peste noi până-n ziua de azi.
O expoziție dintr-un sat de lângă Sibiu celebrează ecosistemul local și, în egală măsură, acuză marea problemă din regiune: land grabbing-ul.
„În sculpturile mele caut noi forme, care să sugereze acest tip de nou «virus»”, spune artistul francez Theo Massoulier, a cărui expoziție a avut loc în luminosul spațiu al galeriei Gaep.
Care sunt cele trei cărți care i-au schimbat viața poetei Cătălina Stanislav? Și ce sentimente complicate are despre prima ei carte, volumul de poezie „Nu mă întrerupe”? Află din primul episod al seriei „Cabinetul de Literatură”.
