_(1)_thumb.jpg)
BUM - Brașov Underground Museum vrea să devină primul muzeu de new media din țară. Prima sa expoziție e deschisă într-un spațiu neconvențional în centrul Brașovului: tunelurile săpate în dealul care străjuiește Aleea După Ziduri.
Un tur virtual prin expoziția „expoziția „I feel something, don’t know what” de la Timișoara, care explorează teme precum ecologia, mitologia, tehnologia și sistemul antropocentric epuizat.
Am auzit că artistul Dumitru Gorzo vrea să ocupe Reșița, așa că am dat o fugă până acolo ca să văd ce se întâmplă și să înțeleg cum e să lucrezi cu cărbune ars în cel mai vechi centru siderurgic din România.
În 1992, la Craiova, Mihai Laurențiu Fuiorea făcea parte din grupul care înființa formația Terror Art. În 2021, alături de Raluca Oancea, curatoriază expoziția PostPunk, la Rezidența BRD Scena9.
De curând, la Cluj s-a deschis Rubik, un spațiu dedicat inițiativelor artistice independente afectate de creșterea agresivă a pieței imobiliare din oraș.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Georgiana Chițac documentează anul 2021 desenând femeile din București.
Am întrebat arhitecți, organizatori Street Delivery și artiști ce a însemnat „casa cu calcan” pentru street art-ul românesc.
O expoziție la Muzeul Țăranului recompune din filme, fotografii, lucrări artistice și obiecte cotidiene, atmosfera celor mai boeme sate de pe litoralul românesc.
O viață de om care a documentat în imagini viața din jurul lui: 35 de ore de film de 16 mm, 21.000 de metri de peliculă, 2 milioane de negative foto.
_thumb.jpg)
Faceți cunoștință cu zece artiști tineri, cu lucrările și întrebările lor, în expoziția „Young Connections 2020”, deschisă la MNAC până pe 1 noiembrie.
Magazinul de suvenire din Sibiu, pe fațada căruia supraviețuiește o lucrare a artistului Mircea Nicolae, a fost resuscitat ca spațiu de artă. Am aruncat un ochi la primele semne de viață ale galeriei independente Artă.nonstop.
De vorbă cu doi dintre artiștii noștri contemporani preferați, despre desen, publicitate, mâncare și grădinărit. (Și un pic despre pandemie.)
Expoziția cu care Tranzit Iași se redeschide în pandemie pornește de la plantele exotice pentru a vorbi despre proprietare, politică și schimburi.
Regizoarea Ioana Trifu a pus cap la cap un fragment din istoria propriei familii ca să înțeleagă mai bine fenomenul migrației de la începutul secolului trecut.
În România, O scenă deja extrem de vulnerabilă riscă să devină și mai fragilă, iar unele spații de artă să sucombe sau să își revină foarte greu.
Un proiect de arhivă foto explorează nostalgiile și istoria mare a României din perioada 1950-1989, printr-o jucărie.
Megan Dominescu, o artistă pe jumate română, pe jumate americană face carpete cu videochat și wrestling.
Un pictor îmblânzește iedera neagră
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția „Orele zilei / Imagini-amintire” recuperează lucrări excelente ale artistei române Florina Coulin (Lăzărescu), stabilită în Germania de la finalul anilor '70.
★★★★★☆☆☆☆☆ Expoziția lui Julian Mereuță de la Muzeul Național de Artă Contemporană recuperează munca unui artist prea puțin cunoscut și, pe alocuri, înțeles în cheie reducționistă.
O hartă interactivă își propune să înlăture negura de pe o bucată importantă a istoriei recente a artei românești.
_thumb.jpg)
În care Psihotrop face un experiment, ca să aducă înapoi niște abonați, și vorbește despre creier.
_thumb.jpg)
