_thumb.jpg)
Familie / Comunism
Tatăl meu la izolare
Cristian Teodorescu
Citește câteva fragmente despre un alt fel de izolare din trecutul nostru recent, la care merită să reflectăm într-o perioadă cuprinsă de incertitudine.
Citește câteva fragmente despre un alt fel de izolare din trecutul nostru recent, la care merită să reflectăm într-o perioadă cuprinsă de incertitudine.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Ne-am săturat să stăm la cozi imense!” / „Cetăţeni! Nu mai putem îndura lipsurile şi mizeriile”
★★★★★☆☆☆☆☆ „Și se auzeau greierii” este un roman pe cât de scurt, pe atât de intens, pentru că privește problema avorturilor din România anilor '80.
O hartă interactivă își propune să înlăture negura de pe o bucată importantă a istoriei recente a artei românești.
Citește un fragment din noul roman al lui Mihai Radu, un thriller sub forma unui puzzle.
_thumb.jpg)
O expoziție despre revistele, arta și cenaclurile perioadei comuniste îți prezintă cultura „Epocii de Aur” mai nuanțat decât ai văzut-o până acum.
_thumb.jpg)
Istoria neștiută a „țărilor socialiste prietene” e scoasă la lumină de o cercetătoare americană în istoria URSS. Ce ne mai poate învăța socialismul astăzi?
Frații fotografi Mihai și Horațiu Șovăială au adunat timp diapozitive realizate în anii ’60-’70 în România, care îi învățau pe copii cum pot fi niște elemente model ale societății comuniste.
★★★★★☆☆☆☆☆ Filozofia Academiei de Științe Sociale și Politice urmărea ca propaganda și știința își dădeau mâna, iar Ceaușescu controla totul.
★★★★★☆☆☆☆☆ „Cultul personalității” - un spectacol despre perioada comunistă inspirat de o emisiune de tip tabloid.
_thumb.jpg)
De vorbă cu Andrei Pandele, fotograful demolărilor din perioada comunistă
Cercetătoarea Diana Georgescu a mers pe urma Expedițiilor Cutezătorii
În „Viața mea ca spioană”, cercetătoarea Katherine Verdery se descoperă pe sine prin ochii Securității românești, ca și cum ar fi „Omul dedublat” al lui Dostoievski.
Interviu cu Jessica Gorter despre „Suflet roșu”, un documentar despre memoria lui Stalin în Rusia zilelor noastre și dificultatea de a ne împăca cu trecutul. Filmul va fi proiectat la One World Romania.
Dacă știți tineri care n-au prins comunismul, dar sunt curioși să afle mai multe despre el, trimiteți-i pe 2 martie la evenimentul „Partidul te vrea tuns”.
S-a lansat Cineama.ro, o platformă care adună în format digital filme ale cineaştilor amatori români de dinainte de ’90, ilustrând un fenomen aproape necunoscut azi.
Războiul rece e trendy. „Comrade Detective”, un experiment despre nostalgia vestului pentru propriul capitalism de Război Rece, se înscrie la fix în trend.
★★★★★☆☆☆☆☆ Am revăzut „Tipografic majuscul”, care e, după mine, probabil cel mai politic spectacol al Gianinei Cărbunariu. Încă stă în picioare.
Între 26 martie și 18 iunie, lucrările artistului Ion Bârlădeanu sunt expuse la Londra, la The Gallery of Everything, un spațiu dedicat artiștilor alternativi.
★★★★★☆☆☆☆☆ E un privilegiu să ai acces în 2017 la o expoziție „făcută pierdută” în 1974. „Situații și concepte” e deschisă la Salonul de Proiecte.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție amplă aduce la MNAR arta oficială din România anilor 1948-1965.
1_thumb.jpg)
Cum văd adolescenții din 2016 documentarele despre adolescență realizate de studioul Al. Sahia? Am aflat de la o proiecție One World Romania la liceu.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție-reper despre artiștii români care au expus în Scoția în timpul comunismului recuperează nu doar un capitol vital din istoria artei, ci și din politicile culturale ale statului român din acei ani.
★★★★★☆☆☆☆☆ O expoziție esențială despre unii dintre cei mai valoroși artiști români, nevoiți să emigreze după ce comunismul le-a îngreunat viețile și confiscat libertatea. Despre durerea de dinainte și de după ruptură.
Într-un moment istoric în care în România pare să se instaureze autoritarismul, expoziția „The Influencing Machine” pare să se afle într-un acord periculos cu agenda politică a zilei.
O lucrare de artă în spațiul public devine atracție locală, magazin de suvenire și scoate la lumină o harababură imobiliară.
★★★★★☆☆☆☆☆ Din munca artistului Ion Bitzan, a cărui retrospetivă o puteți vedea la MNAC, cea mai interesantă pentru mine e munca lui pentru propagandă, și pentru că în ea pot vedea o parte din trecutul țării mele.
Un artist pe care l-am descoperit în ultimul an, ale cărui lucrări aduc pe pânză viața oamenilor invizibili.