Deși 80% din presa maghiară este deținută de partidul de guvernare Fidesz, câteva redacții independente încă rezistă în țara vecină. Unii dintre liderii acestor instituții de presă fac parte chiar din generația care a crescut sub Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei din ultimii 16 ani. Am stat de vorbă cu doi liceeni de 18 ani, care conduc propriul proiect jurnalistic, și cu o tânără care, la doar 24 de ani, e mâna dreaptă a directorului executiv al trustului Telex. În aceste zile, toți se pregătesc pentru alegerile legislative din 12 aprilie, primele din ultimul deceniu în care Fidesz ar putea să își piardă super majoritatea din Parlament. Cu câteva zile înainte de vot, Partidul Tisza a lui Peter Magyar se află în fruntea majorității sondajelor de opinie.
În cea mai înzăpezită săptămână de ianuarie pe care a trăit-o Budapesta în ultimii ani, mă aflam la primul etaj al unei clădiri austere de secol XIX din cartierul Chicago al capitalei maghiare împreună cu șase băieți de liceu. Stăteau la lumina unui laptop alături de o jurnalistă a agenției globale de presă Reuters, care îi sfătuia cum să facă reportaje video mai bune. Apartamentul cu tavan înalt era mobilat doar cu o masă de lemn, niște scaune și perne de șezut, plus un calculator cu o tastatură luminoasă care colora colțul camerei în diferite nuanțe.
Acesta este primul sediu al redacției Balzac de când a pornit, acum trei ani. Atunci, doi tineri de 15 ani, prieteni din copilărie, Dani Weiner, pasionat de politică, și Kristóf Kenyeres, care era deja cunoscut în industria videoclipurilor muzicale, au filmat împreună niște interviuri cu supraviețuitori maghiari ai Holocaustului. Au continuat cu voxuri de la protestele profesorilor din 2022, când guvernul maghiar le-a restrâns acestora dreptul la grevă, iar mai multe cadre didactice au fost concediate pentru că au ieșit în stradă.
În timp, celor doi tineri li s-au alăturat și alți colegi de liceu. Fiecare era pasionat de ceva diferit: unii mergeau la proteste și luau interviuri, alții filmau sau făceau fotografii. O colegă s-a ocupat de logo și de identitatea vizuală. Au început să vândă tricouri și sacoșe personalizate. Acum sunt vreo 20 de tineri în echipă: unii încă nu pot vota, în timp ce alții vor vota pentru prima dată la alegerile parlamentare din 12 aprilie. În ultimele luni, au acoperit momente cheie din campanie, cum ar fi protestele cu mii de oameni care au avut loc la Budapesta pe 15 martie, de ziua Independenței Ungariei, organizate simultan și de partidul de la guvernare, Fidesz, dar și de principalul partid de opoziție, Tisza.
La un miting în fața ambasadei Ucrainei organizat de asociația de extremă dreaptă Nemzeti Ellenállás Mozgalom (Mișcarea Rezistenței Naționale), Dani l-a întrebat pe ministrul de externe Péter Szijjártó dacă Rusia sau Ucraina reprezintă o amenințare mai mare pentru Ungaria. „În Ucraina se finanțează o armată cu sute de miliarde de euro. Ucraina nu e o țară NATO, deci este o mare amenințare, pentru că acolo există o puternică politică anti-maghiară”, a răspuns Szijjártó pentru Balzac. Poza președintelui Ucrainei Volodymyr Zelenskyy a fost mai prezentă decât cea a lui Viktor Orbán pe afișele electorale ale Fidesz. Acestea îl portretizau pe Zelenskyy drept un pericol pentru Ungaria, mai ales în contextul întreruperii conductei care încă mai aducea gaz rusesc în țara vecină, chiar dacă majoritatea Uniunii Europene renunțase la această sursă de energie după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Autoritățile ucrainene au declarat că instalația a fost afectată de atacurile rusești, dar Ungaria dă vina pe Ucraina.
Niciun alt microfon nu mai era vizibil la întâlnirea lui Dani cu ministrul de externe, deși cei doi erau înconjurați de oameni. În videoclip se vede cum agenții de securitate îi țin la distanță pe jurnaliștii din spatele ministrului. „Uneori e mai bine că suntem tineri”, spune Dani. „Politicienii vor să transmită mesajul lor mai multor tineri și atunci de multe ori se opresc să vorbească cu noi, și nu cu restul jurnaliștilor”.
În septembrie 2025, un interviu exclusiv cu prim-ministrul Viktor Orbán i-a adus pe jurnaliștii de la Balzac în atenția întregii țări, după ce mai multe instituții media au preluat declarația. Dani plecase de la liceu ca să își ia un gyros, când l-a observat pe premier la parterul unei clădiri, în timp ce dădea un interviu pentru podcastul Öt, o platformă asociată cu trustul ATV. (Grupul media este deținut de o biserică neo-penticostală critică atât față de liberalismul lui Peter Magyar, cât și față de corupția din partidul Fidesz.) Dani l-a așteptat pe Orbán în fața clădirii pentru a-l întreba pe Orbán despre discursul său de la „picnicul civic din Kötcse”, un eveniment emblematic al Fidesz, de obicei privat, însă unde anul trecut premierul a făcut public „Planul Victoriei 2026”. „Știți, eu de obicei nu fac amenințări, dar nimic nu va fi uitat, totul va fi înregistrat și totul va fi aranjat”, și-a încheiat el expunerea atunci. Dani l-a întrebat pe Orbán pe cine viza. În filmarea făcută cu telefonul, premierul se întoarce zâmbitor spre tânăr când acesta îi cere să îi răspundă la niște întrebări. Îl întrerupe ca să dea mâna cu el, după care îi explică că „în următoarele șapte luni, totul trebuie subordonat victoriei comune. (Declarația, n.r.) era pentru cei care nu doresc asta.” Dani l-a mai întrebat și de ce ministrul de externe maghiar a fost printre singurii oficiali europeni prezenți la parada militară din China, organizată pentru a marca sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. „A mers ca să nu mă duc eu. A fost drăguț din partea lui că m-a scutit”, i-a spus Orbán. Nu răspunsul premierului a fost cel mai surprinzător, ci faptul că acesta vorbit cu un jurnalist care nu făcea parte dintr-o publicație deținută sau susținută de Fidesz.
Balzac publică și materiale cu umor. Pentru că Antal Rogan, un oficial apropiat a lui Orbán, sancționat pentru corupție anul trecut de Trezoreria SUA, nu le-a răspuns solicitărilor, tinerii jurnaliștii de la Balzac au împânzit Budapesta și Milano cu afișe cu poza sa, însoțită de titlul „persoană dispărută”. Videoul rezultat din această acțiune este unul dintre cele mai vizionate materiale ale lor, cu peste 53 de mii de vizualizări. „În primul an, a fost pur și simplu de plăcere. Dar cred că acum avem un scop și avem un motiv să existăm. Iar după primul an am început să învățăm și să fim mai profesioniști”, mi-a spus Kristóf când l-am întrebat de ce fac ceea ce fac.
În martie anul acesta, Dani și Kristóf au fost recunoscuți de revista Forbes ca unii dintre cei mai inovatori lideri sub 30 de ani din Ungaria.
Balzac: o instituție democratică, finanțată din petreceri
Vocea lui Dani este plină de entuziasm când vorbește despre planurile sale pentru redacție. A fost votat editor-șef de către cei peste 20 de tineri voluntari care fac parte din Balzac. Kristóf a fost ales director executiv. E un sistem „foarte democratic”, după spusele lui Dani, în care, la fiecare șase luni, primesc feedback colectiv, iar în fiecare an au loc noi alegeri pentru rolurile cheie din organizație. „Fiecare generație își va alege editorii și editorul șef”, explică Kristóf. „Vii aici când ai 16 ani. E ceva ce îți poți pune în portofoliu. După 25, nu vei mai fi în spatele camerei.”
Cei doi tineri care conduc acum Balzac sunt născuți la câteva zile distanță și se cunosc tot de pe atunci. Kristóf va împlini 19 ani cu două zile înainte de alegerile din aprilie, iar Dani a doua zi după vot. În copilărie „eram amândoi niște copii ciudați. Dar în moduri diferite”, descrie Kristóf prietenia lor. După aparențe, nu ai zice că se înțeleg așa de bine și conduc împreună aceeași organizație. Kristóf e mai degrabă nonșalant, cum ar spune generația lui. Poartă grillz, adică niște ornamente metalice pentru dinți tipice rapperilor, și hanorace largi. Dani, în schimb, are un aer curios, părul ciufulit și se îmbracă în pulovere asortate cu căciuli colorate. Kristóf a învățat să filmeze și să editeze de la nouă ani și are legături în industria muzicală din Ungaria, iar Dani e la curent cu toate știrile, stă cu ochii pe ce fac alte redacții din țară sau din afară și urmărește toate memele cu politicieni. Amândoi plănuiesc să studieze în străinătate după ce termină liceul anul viitor. Dani vrea să se specializeze în științe politice, economie sau filosofie, iar Kristóf vrea la regie sau la fotografie. După ce vor pleca, vor rămâne în Balzac doar ca profesori sau coordonatori, spun ei.
În ianuarie, când am stat de vorbă la sediul lor, Balzac încă nu aveau o entitate juridică. Kristóf e cel care a semnat pentru chiria spațiului, pe care a găsit-o pe Facebook Marketplace. Ca să strângă bani, Balzac au făcut niște înțelegeri cu baruri și pub-uri (girate prin semnătura surorii lui Kristóf), unde organizează petreceri cam o dată la trei luni. Pe lângă bilete, mai vând și tricouri sau sacoșe cu logo-ul lor.
Între timp, și-au creat și un SRL, iar ultima lor petrecere a avut loc la începutul lunii martie. Evenimentul a fost sold out, cu 250 de oameni care au venit să vadă șase trupe și artiști individuali aflați la început de drum, de la grupuri de rock alternativ la DJ de techno psihedelic. Ca să decidă pe cine invită să performeze, au creat un formular în care să se înscrie artiști tineri. „Încercăm să construim o comunitate de tineri în jurul Balzac”, zice Kristóf. Următoarea petrecere se va ține pe 18 aprilie, în weekendul de după alegerile parlamentare.
Chiar dacă vrea ca Balzac să aibă un impact politic, Kristóf spune despre el însuși că e doar un „cititor obișnuit”. Nu îl interesează așa de mult politica. Dacă la începuturile canalului de YouTube el era de obicei cel care mergea pe teren, filma și edita reportaje, acum îl interesează mai mult să creeze sisteme prin care jurnaliștii să poată lucra mai bine, dar și să aducă bani organizației. A creat un canal de Discord pentru redacție prin care să țină legătura mai bine cu echipa, iar acum lucrează la un site unde urrmează să vândă produse cu logoul Balzac. „E separat”, spune el. „Nu iau decizii legate de conținut. Sunt doar preocupat să fac bani pentru infrastructura noastră.”
În perioada campaniei, Balzac a pornit și un podcast săptămânal în care discută evenimentele politice curente din perspectiva lor. În plus, pe lângă reportajele pe care le-au făcut în Budapesta, au mers și în alte orașe sau sate: în Dunaújváros, au stat de vorbă cu foști angajați ai unei fabrici de fier care s-a închis în 2023. Au vorbit și cu Peter Magyar despre economia localității. Liderul partidului Tisza le-a zis că e nevoie imediată de un nou investitor pentru fabrica de fier care să poată oferi, fără foarte multe subvenții de la stat, joburi tinerilor din oraș, în speranța că aceștia nu vor emigra. Balzac au mai relatat și despre campania „împotriva criminalității” a celui de al treilea partid cu șanse de a intra în Parlament, Mișcarea Patria Noastră (Mi Hazánk Mozgalom). Cu o lună înainte de alegeri, în satul Kálló a avut loc o altercație între susținătorii partidului și comunitatea romă. „Încercăm să fim cât mai obiectivi se poate. Acoperim și ce face Fidesz, și ce face Tisza”, spune Dani. „Vrem să transmitem că cel mai important e să te informezi”.
Co-fondatorii Balzac nu cred că rezultatele alegerilor vor schimba foarte multe în Ungaria. „Nu știm dacă Magyar nu va fi următorul Orbán”, spune Dani. Magyar a intrat în Fidesz în timpul facultății și s-a căsătorit cu Judit Varga, care a fost ministra Justiției din 2019 până în 2023, când a fost pusă în fruntea listei Fidesz pentru Parlamentul European. Tot în 2023, Magyar și Varga au divorțat. A urmat și ruptura lui Magyar de partid după ce, în 2024, s-a aflat că președinta Fidesz și Varga au aprobat grațierea unui om implicat în mușamalizarea unor abuzuri asupra copiilor dintr-un orfelinat. Zeci de mii de maghiari au protestat atunci împotriva guvernului. După demisia celor două politiciene, Magyar a publicat, fără acordul fostei soții, o înregistrare în care aceasta sugera că oficiali Fidesz ar fi implicați în cazuri de corupție. La alegerile pentru Parlamentul European din același an, Varga nu a mai candidat; tot atunci, partidul lui Magyar, Tisza, a ieșit pe locul doi, iar el a devenit europarlamentar. Tocmai pentru că nu a fost implicat în politica internă până acum, nici Kristóf nu știe ce așteptări să își facă pentru scenariul în care Magyar ar ajunge prim ministru. Tinerii îl susțin în mare parte pe Magyar: 65% dintre votanții Tisza ar fi sub 30 de ani, conform unui sondaj al 21 Research Center citat de Associated Press, în timp ce doar 14% l-ar susține pe Orbán. Fidesz este sprijinit de către cei mai în vârstă și din mediul rural. Chiar dacă Tisza ar ieși în frunte, fără o majoritate în parlament Peter Magyar nu va avea suficientă putere pentru a face schimbări majore.
Dani e de părere că perioada campaniei este importantă pentru Balzac, pentru că pot să-și crească audiența. „Totul este despre politică acum în Ungaria. Sunt vizualizări uriașe la videoclipuri, meme uriașe”. Celor doi fondatori Balzac se pare amuzant că ambii politicieni încearcă să atragă tinerii pe rețele sociale. În vară, Magyar s-a filmat pe o barcă făcând un dans pentru „aura farming”, iar Orbán folosește melodii populare pe Tiktok pe fundalul videoclipurilor sale.
În umbra legii rusești
Barurile, restaurantele și muzica în Ungaria se împart în funcție de politică, îmi explică Zsófia Anna Biro, asistenta directorului executiv al trustului de presă Telex. „În baza politicii, decidem la ce baruri mergem. Sunt multe restaurante care au legătură cu Fidesz și nu mergem acolo. Și muzica pe care o ascultăm depinde de asta. Deci nu știu cum mi se va schimba personalitatea dacă sistemul se va schimba”, spune tânăra în vârstă de 24 de ani. Cu câteva săptămâni înainte de ziua alegerilor, Zsófia a mers la Ganz, un bar în apropierea Parlamentului Ungariei, dar pe partea opusă a Dunării, adică în Buda. „Fiecare masă vorbea despre politică și despre articole pe care le-au citit pe Telex sau în alte publicații. Poți să simți tensiunea în aer”, zice ea.
M-am întâlnit cu Zsófia la Budapesta în aceeași săptămână din ianuarie în care am vizitat și sediul Balzac, pentru lansarea un proiect transfrontalier dedicat tinerilor. Programul își propune să creeze conținut jurnalistic adaptat noilor generații, cu informații adevărate și verificate. Din proiect fac parte redacția la care lucrez eu, Gen Zette, publicația ei soră din România, Gen, Știri, Telex, Agence France-Presse, precum și alte trei redacții din Polonia, Austria și Spania. Eu și Zsófia eram cele mai tinere de la masă.
Pe lângă vârstă, ne-a apropiat și faptul că amândouă studiasem în afară și ne întorsesem cu motivația de a avea un impact pozitiv în țările noastre. Eu mi-am susținut licența în științe politice și am terminat un master în jurnalism la Sciences Po în Paris, iar ea a studiat relații internaționale la Kings College în Londra și politici publice la Central European University în Viena.
La 24 de ani, Zsófia îl ajută pe directorul Telex să conducă o echipă de circa 130 de oameni, să analizeze publicul și să ia decizii strategice pentru companie. „Când actualul meu șef a decis să mă angajeze, cred că vârsta mea a fost un factor important, pentru că aduceam perspective noi”, mi-a spus tânăra. „A crezut că putem beneficia de pe urma ideilor fiecăruia: eu pot învăța din experiența lui, iar el poate descoperi idei noi”.
Până în martie anul acesta, Telex era al doilea cel mai popular site de știri din Ungaria. Pe primul loc se afla Index, redacția din care fondatorii Telex au plecat în 2020. Atunci, editorul șef Szabolcs Dull a fost dat afară după ce Miklos Vaszily, un om de afaceri care îl susținea pe Orbán, a preluat 50% din acțiunile Index. Peste 70 de angajați și-au dat demisia și au acuzat presiuni politice, ceea ce a declanșat proteste pentru libertatea presei cu mii de oameni în stradă. Aproape toți jurnaliștii care au plecat atunci de la Index s-au alăturat noului site Telex, deținut de Márton Kárpáti, de asemena fost editor șef adjunct. În luna dinaintea alegerilor, Telex a reușit să întreacă Index în cifre de audiență. „Asta ne arată că, atunci când vine vorba de surse de știri fiabile, suntem numărul unu în țară”, spune Zsófia. „Evident, asta ne face și mai responsabili în ceea ce privește modul în care informăm cititorii. Putem simți cu adevărat că oamenii apelează la Telex în această perioadă, deoarece își doresc informații sigure.”
Cifrele oferă încredere nu doar partenerilor de afaceri, ci și echipei editoriale, spune tânăra, pentru că le arată jurnaliștilor că ceea ce fac este important. Ei trebuie mereu să vadă cu ochii lor ce se întâmplă, chiar și la cele mai mici demonstrații, pentru că nu se pot baza pe informațiile oferite de surse guvernamentale sau trusturi de presă controlate de partidul de guvernământ.
Printre alte efecte, imediate sau de lungă durată, rezultatul alegerilor maghiare din 12 aprilie ar putea să schimbe și felul în care funcționează și se finanțează redacția Telex. „Multe persoane afiliate Guvernului au declarat în campanie că vor avea o politică mai strictă față de societatea civilă și, de asemenea, față de ziarele independente dacă vor rămâne la putere”, explică Zsófia. Telex se bazează pe donații, reclame și granturi, iar anul trecut, Parlamentul a adus în discuție crearea unui registru al organizațiilor considerate „o amenințare la adresa suveranității țării” dacă primesc finanțare din străinătate. Proiectul, similar cu legea împotriva „agenților străini” implementată în Rusia începând din 2022, ar considera drept potențială amenințare orice finanțare din afara Ungariei, inclusiv granturi oferite de Uniunea Europeană sau donații mai mari de 5 euro. Organizațiile incluse pe listă ar fi supuse unor restricții severe, printre care pierderea posibilității de a primi donații de 1% din impozitul cetățenilor și obligația de a demonstra că banii pe care-i strâng pentru a funcționa nu provin din străinătate. Proiectul de lege este momentan pe tușă, însă Orbán a menționat că vrea ca acesta să fie implementat. În cazul în care legea ar deveni realitate, Zsófia spune că „trebuie să ne gândim la cum politica ne va schimba operațiunile de zi de zi și cum să ne diversificăm veniturile”.
Tânăra lucrează cu directorul Telex la diferite strategii de viitor, pe care le adaptează în funcție de evenimentele politice. Cu o săptămână înainte de vot, a organizat un eveniment live cu tineri, unde au discutat despre cum se informează generația ei. „Acum toată lumea e interesată de politică, toată lumea vorbește despre asta, deci voiam să organizăm evenimentul înainte de alegeri,” spune Zsófia. „După alegeri, cred că mulți tineri se vor îndepărta de politică.” În această perioadă, redacția Telex comunică mai mult decât de obicei despre reușitele și planurile lor. Jurnaliștii se asigură că partenerii lor sunt la curent cu faptul că, zilele astea, majoritatea maghiarilor urmăresc Telex pentru a se informa.
Pe durata campaniei, mai mulți jurnaliști s-au alăturat redacției ca să poată să acopere un număr mai mare de știri, evenimente și perspective diverse. Pe lângă materialele obișnuite pe care le postează pe site și pe rețelele sociale, canalul de YouTube al Telex va găzdui și o emisiune live pe 12 aprilie. În ziua alegerilor, Balzac vor să acopere ce se întâmplă în capitală, dar și în sate. De dimineață vor să îi prindă la vot pe cei doi principali contracandidați, Orbán și Magyar. Speră să le poată pună întrebări la conferințele de presă. Se vor concentra pe surprinderea atmosferei: vor filma oamenii care stau la coadă să voteze și vor face interviuri pe stradă. În rural, vor merge în satele unde se preconizează că ar putea avea loc nereguli la urne. Dani plănuiește să fie și el pe teren cu reporterii. Seara, „dacă câștigă Tisza, o să fie una din cele mai mari petreceri din Budapesta. Dacă pierde Tisza, va fi o rebeliune, oamenii o să spargă și o să dea foc. Deci o să acoperim și asta”, spune Dani pragmatic.
„Test de stres: e Ungaria pe cale să se schimbe?” titrează săptămânalul The Guardian în ediția care va apărea pe 10 aprilie, surprinzând tensiunea acestor zile. Toate publicațiile din lume se întreabă dacă ăsta este sfârșitul conducerii lui Orbán. Chiar dacă Ungaria este o țară relativ mică, cu 10 milioane de locuitori, influența ei se resimte în toată Europa, prin veto-urile la adresa mai multor propuneri care vizează toate statele membre UE, dar și prin sprijinul acordat comunităților de maghiari din afara granițelor, inclusiv celor din Transilvania. Modelul Orbán a devenit, de asemenea, și o referință pentru conservatorismul american. Șeful de campanie din 2016 al președintelui american Donald Trump, Steve Bannon, l-a numit pe Orbán „Trump înainte de Trump”.
Ultimele zile înainte de alegeri sunt decisive, în special pentru generația care și-a trăit aproape toată viața de până acum sub același lider. Pentru mulți dintre ei, așa cum îmi spunea și Zsófia, schimbarea înseamnă și necunoscut: nu au trăit o alternativă reală la putere, așa că nu își imaginează ce ar însemna asta cu adevărat pentru viețile lor. Până vom afla rezultatul alegerilor, jocul se dă la urne. Jurnaliștii sunt pe teren și își continuă munca ca până acum, în timp ce Ungaria trece printr-un moment simbolic, care ar putea rămâne în istorie drept o ruptură între trecut și viitor.
Realizarea acestui material a fost susținută prin programul de jurnalism pentru tineri Pagina9, organizat de Scena9 și Școala9 în octombrie 2025.
