Am fost cu tot echipajul din redacția Scena9 la cel mai important festival de jurnalism din Europa și ne-am luat notițe. Despre fragilitatea arhivelor și amenințarea totalitarismelor, despre jurnalism în exil și oglinzile distorsionate pe care presa le pune în fața războaielor din jur, despre inteligență artificială, oboseală informațională, bias-uri și speranțe.
Citește un fragment din cartea de memorii și gânduri a jurnalistei Maria Ressa. E o lectură necesară care ne obligă să ne punem întrebarea: ce am sacrifica pentru adevăr.
În 2018, jurnalistul Marius Comper a vorbit despre anxietate, industria porno, extremiști și fake news cu Jon Ronson, unul dintre cei mai șmecheri jurnaliști și autori de non-ficțiune din lume. Un material din arhiva Scena9.
Numărul 5 al revistei Scena9 pe hârtie poate fi precomandat acum. E despre granițe și cum trecem dincolo de ele.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Between the lines” (1977), una dintre cele mai proaspete descoperiri recente.
Până pe 31 martie căutăm reporter cultural, care să se alăture echipei mici, dar energice, de la Scena9.
Acum aproape șapte ani, când Luiza a zis „auzi, vreau să vorbim ceva, hai să bem o bere”, cu siguranță nu mă așteptam ca la un moment dat să scriu textul ăsta.
N-aș fi putut pleca de la Scena9 dacă nu știam că suntem bine. Că am ajuns într-un punct în care construcția structurii de rezistență s-a încheiat.
Am mers până-n capătul celălalt al țării la singurul muzeu al presei din România, unde-am găsit cele mai vechi colecții de ziare, reviste, manifeste, cărți de vizită, reviste umoristice, din presa de la noi și din diaspora.
★★★★★☆☆☆☆☆
Artistul Mihnea Mihalache-Fiastru revine cu „ȘPEC”, o proză despre jurnalismul senzaționalist al anilor 2000.
Am stat de vorbă cu Walter Robinson, jurnalistul care a coordonat echipa Spotlight de la The Boston Globe în investigația despre preoții catolici pedofili din Massachusetts.
La final de an facem o restrospectivă a textelor noastre preferate publicate anul ăsta pe Scena9.
Numărul 4 al revistei Scena9 pe hârtie poate fi precomandat acum. E despre cum (micro)supraviețuim.
Newsletterele sunt pe val, așa că am rugat redacția și câteva curatoare de buletine informative să-ți recomande ce citesc pe mail, de la noi sau din afară.
Citiți un fragment din cartea „Tribul. Despre întoarcerea acasă și apartenență”, scrisă de jurnalistul american Sebastian Junger.
Am stat de vorbă cu Kenizé Mourad, o scriitoare cu câteva decenii de experiență de reporter în Orientul Mijlociu, despre romanul în care vorbește despre contrastele Pakistanului de azi.
Așa a arătat anul 2019 pe Scena9, în interviuri, anchete, eseuri, muzică și poezie, desenat pentru un altfel de calendar de Advent.
„Uneori suntem singurii martori”, spune Rukmini Callimachi. „Dacă noi ca jurnaliști nu aduce o mărturie despre aceste evenimente îngrozitoare, este ca și cum ele nu ar fi întâmplat niciodată.”
Direcționează 2% din impozitul pe venit pentru ne ajuta să construim în continuare o insulă de jurnalism independent despre cultură și societate.
Câteva instantanee din procesul prin care Scena9 s-a transformat din idee, în almanah dens și colorat. Un cadou numai bun pentru îndrăgostiții de litere.
Am luat cu noi de la conferința PoS cinci oameni care ni s-au lipit de inimă și/sau creier. Întâmplător (sau nu), sunt femei.
Am descoperit niște articole din anii ‘30, cu un discurs homofob extrem de virulent, care îți dau senzația că sunt scrise în 2018.
La McDonald’s se țineau momente de reculegere, hoții se potoleau de teama atentatelor, bâlciurile nu mai erau la fel. Ne-am uitat în presa vremii, să vedem atmosfera românească post-tragedie.
Am stat de vorbă cu Octav Ganea pentru a înțelege ce rol a avut fotografia în timpul și după protestul de pe 10 august
Cei puternici nu vor ca aceste conversații să aibă loc, iar celor vulnerabili e mai ușor să le închizi gura dacă nu există solidaritate.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Artiștii de la Reactor de Creație și Experiment Cluj lucrează la proiectul Zona de siguranță, în care investighează abuzurile din lumea artelor prin crearea unui spectacol și a unei campanii de informare în trei episoade.
