În 1890, a făcut călătoria vieții lui, de la Moscova până pe insula Sahalin, acolo unde a stat câteva luni. Citește câteva fragmente din corespondența lui și din „Insula Sahalin”, una dintre cele mai fascinante cărți semnate de Cehov.
Cristoph Niemann e un vrăjitor al ilustrației. De la acuarele și VR, la jeleuri și aluat de pâine, nimic nu scapă din trusa lui de unelte. Paula Rusu a stat de vorbă cu el, într-un interviu/galerie de artă.
Am ilustrat biografia celui care ne-a cules poveștile din copilărie, așa cum se cuvine - ca pe un basm.
Am stat de vorbă cu Ion Vianu, psihiatru, scriitor și disident emigrat din România în anii ‘70. De la începuturile psihiatriei în România, până la pandemie.
„Mă consideram o fire rațională și circumspectă, care reușea să evite isteria chiar și în situații limită.”
_thumb.jpg)
În inima sezonului de autoizolare, antropologul și profesorul Vintilă Mihăilescu, în jurul căruia s-a creat o uriașă rețea de oameni, a încetat din viață. Cum și-l amintesc câțiva dintre cei care l-au cunoscut?
În volumul ei de memorii, Marina Abramović vorbește despre Ulay, partenerul ei de artă și iubire radicală. Ulay a murit la început de martie, la 76 de ani.
Am stat de vorbă cu Șerban Lazarovici, tânărul de 20 de ani care joacă rolul disidentului adolescent Mugur Călinescu în filmul lui Radu Jude, „Tipografic Majuscul”.
Anastasia Gavrilovici, cea mai bună tânără poetă a anului a scandalizat internetul cu versuri despre feminitate, sexualitate și fragilitate.
„oriunde am fi, simțim un blocaj./ dar suntem mai norocoși decât părinții noștri,/ care au prins tranziția din picaj”
_thumb.jpg)
Fabrica de Pensule din Cluj, unul dintre cele mai importante centre și colective artistice din România, tocmai a fost premiat pentru rezistență în cultură, la scurtă vreme după ce spațiul a fost închis.
Pentru 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale și ziua în care s-a născut acum 170 de ani Mihai Eminescu, am ales 13 poete și poeți care tocmai au debutat.
Citește un interviu cu Călin Man, un artist care a făcut pionierat în filmul experimenatal și arta digitală din România ca membru al grupului arădean kinema ikon.
Jurnalul proapăt publicat al filosofului Mihail Radu Solcan scoate la lumină viața și mintea unui intelectual unic, dar aproape deloc cunoscut. Vă invităm să citiți câteva fragmente din cartea care va ajunge curând în librării.
_thumb.jpg)
M-am întâlnit recent în București cu Richard Flanagan, celebrul autor australian și câștigător al Man Booker Prize.
„Un Casanova al lecturii”, i-a spus Steiner. Cel mai învăluitor, înțelept, poetic, cald scriitor al lecturii, i-aș zice eu.
Am stat de vorbă la FILIT 2019 cu Ahmed Saadawi, unul dintre cei mai importanți scriitori din Irak, autorul best-seller-ului „Frankenstein în Bagdad”.
Citește un interviu amplu cu Richard Ford, unul dintre prozatorii legendari ai Americii, invitat la FILIT 2019.
_thumb.jpg)
„Uneori suntem singurii martori”, spune Rukmini Callimachi. „Dacă noi ca jurnaliști nu aduce o mărturie despre aceste evenimente îngrozitoare, este ca și cum ele nu ar fi întâmplat niciodată.”
Filmele lui Elia Suileman desenează portretul unor teritorii interioare prinse între conflict și tandrețe. Favorit al festivalurilor, regizorul revine anul ăsta la București, la Les Films de Cannes.
_thumb.jpg)
Citește un fragment din autobiografia lui Snowden, „Dosar permanent”, apărută la editura Editura Nemira.
Am ales câteva fragmente din însemnările de călătorie ale artistei Cecilia Cuțescu-Storck prin Europa interbelică, adunate în volumul „Fresca unei vieți”.
În „Strong Women”, cea mai nouă serie de ilustrații și picturi murale a artistului român Saddo, ies la înaintare povești ale unor femei care sfidează clișee.
Cum mai sună poezia tânără? Citește câteva dintre poemele autorilor invitația la festivalul internațional Zona Nouă, desfășurat la Sibiu.
De 8 martie, ilustratoarea Andreea Chirică și-a ales opt femei strașnice din literatura română, de la personejele Hortensiei Papadat-Bengescu până la cele ale Laviniei Braniște.
I-am scris o scrisoare Sofiei Nădejde, femeia care l-a certat pe Maiorescu pentru că susținea inferioritatea femeilor față de bărbați.
Cum programa de literatură română pentru bac e exclusiv masculină, am întrebat câțiva profesori ce autoare din România ar vedea în manuale.
Împreună cu prietenii de la Cărtureși, am pus pe Lista de citit 6 cărți pe care nu le-am lăsat din mână, în timp ce ne-au dus în jurul lumii.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Atâta timp cât femeile continuă să fie invizibile sau făcute invizibile pe scena oficială a culturii, impresia pe care o s-o perpetuăm este exact asta: adevărații oameni mari sunt bărbații.
