Publicat pe 26 aprilie 2021

Paștele ortodox e după colț, vremea pare, în sfârșit, că se-ndreaptă spre primăvară, iar noi vă invităm prin muzee, online și off-, la întâlniri cu artiști și podcasteri, pe planeta Marte, într-un podcast nou, plus la două lansări de carte. Aveți de unde alege.


Sezonul expozițional de primăvară MNAC

Se fac 20 de ani de când Muzeul Național de Artă Contemporană al României răsuflă în ceafa Parlamentului și, mai nou, în raza Catedralei Mântuirii Neamului. Cu tot istoricul și aura de controverse care-l înconjoară, Muzeul e unul dintre cele mai relevante spații ale artelor de la noi, iar sfârșitul ăsta de primăvară pandemică e un moment numai bun să-l (re)descoperiți. Cele patru etaje așteaptă, cu șase expoziții, să vă scoată din lumea știrilor cu indicatori fatidici și să vă transporte-n nenumărate lumi posibile. Portalul de intrare: o expoziție de neratat a lui Ciprian Mureșan. (Andra)

Imagine via fb/MNAC. Ciprian Mureșan, Spectrul, schiță, creion pe hârtie, 2021

Pe bune Live, marți, 27 aprilie, de la ora 19:30, pe canalul de YouTube al Decât O Revistă

Acum mai bine de un an, ceea ce numeam cu dezinvoltură viețile noastre obișnuite au fost puse pe pauză și fiecare am căutat căi de adaptare. Artele s-au schimbat și ele la față, și pe măsură ce s-a adâncit criza celor care ne creează muzica, filmele, teatrul și cărțile cele de toate zile, ele ne-au devenit parteneri de nedespărțit în izolare. Despre cum a reușit să meargă fiecare mai departe vor vorbi mâine seară muzicianul Dan Byron, actrița Silvana Mihai, regizorii și fondatorii unteatru Andreea și Andrei Grosu, dansatoarea și coregrafa Ioana Marchidan, scriitorul Bogdan Coșa și președintele TIFF Tudor Giurgiu. Toți invitați la Pe bune Live, seria de discuții inițiată de DoR & Andreea Vrabie, realizatoarea podcastului Pe bune. Dacă în era pre-pandemică întâlnirile aveau loc pe o scenă reală, de data asta se vor întâmpla pe o scenă virtuală. (Andra)

The Habitat, un podcast nou de la Gimlet

Visul colonizării planetei Marte a apărut la scurt timp după ce omenirea a început să cunoască mai îndeaproape acest loc. Pentru a vedea ce ar însemna asta concret, șase oameni au ales să trăiască timp de un într-un habitat artificial construit în Hawaii, ce imită condițiile pe care le-ar avea la dispoziție primii astronauți care ar ajunge pe planeta roșie. Noul podcast de la Gimlet — din care au apărut acum câteva zile primele două episoade — este o cronică a experimentului, realizat prin intermediul înregistrărilor trimise de membrii echipei. Dincolo de interesul pur științific, e o poveste despre lucrurile care ne țin împreună și cele care ne despart. (Vlad)

Regimul comunist văzut prin obiectivele fotografelor, o expoziție online, vineri, 30 aprilie, de la orele 12:00 

Muzeul de Artă Zimmerli și Universitatea Rutgers din New Jersey organizează o expoziție online care aduce laolaltă privirile fotografelor care au arhivat momente din viața de zi cu zi în comunism. Expoziția va fi însoțită de o dezbatere cu cercetători și profesori de la mai multe universități din Statele Unite, care vor da un context imaginilor și vor explica intersecția artei vizuale cu istoria și privirea „feminină” asupra unui regim politic totalitar. (Venera)

Imagine via eveniment fb

Ludmila Ulițkaia – A fost doar ciumă, lansare online, miercuri, 28 aprilie, de la ora 18

În anul pandemiei COVID-19, scriitoarea rusă Ludmila Ulițkaia a făcut ce-am făcut mulți dintre noi: ordine prin case și hârtii. Numai că nu toți suntem autori excelenți ca Ulițkaia, așa că probabil n-am avut parte de descoperiri precum a ei - un manuscris de scenariu datat 1988, care nu a putut fi publicat la momentul respectiv din motive politice, care pleacă de la un fapt adevărat: o epidemie de ciumă din Moscova anului 1939. Ulițkaia l-a transformat într-un roman, A fost doar ciumă, apărut în 2020 și publicat recent la Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo. Miercuri, Denisa Comănescu, directoarea editurii, discută despre carte cu jurnaliștii Magda Grădinariu, Simona Preda și Marius Constantinescu. Până atunci, puteți citi un interviu cu autoarea romanului acordat Scena9 aici. (Ioana)

Balcanii în secolul XX. Un dialog cu istoricul Oliver Jens Schmitt, marți, 27 aprilie, de la 7.30 (online)

Oliver Jens Schmitt e un istoric pe care îl urmăresc cu interes de fiecare dată când am ocazia, și cu atât mai mult cred că merită ascultat într-o discuție despre Balcani (pornind de la noul lui volum, Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială). Schmitt predă istoria în Viena și este specializat în istoria Balcanilor și a Europei de Est. Vorbește fluent mai multe limbi din zonă și este, printre altele, și autorul volumui Ascensiunea și căderea Căpitanului (Humanitas, 2017), prima biografie documentată științific a lui Corneliu Zelea Codreanu, despre care a vorbit istoricul elvețian în acest interviu pentru Scena9. (Ionuț


Fotografie principală via fb/MNAC. Deschiderea sezonului expozițional de primăvară MNAC. Fotografie de Gabriela Pană.