Mâine, 19 aprilie, începe la București ediția cu numărul 12 a Rokolectiv, cel mai longeviv și curajos festival de muzică electronică & arte vizuale din România. Paul Breazu ne face un scurt tur prin program și printre ideile din spatele sunetelor.
„I am technology. I am love. I am your absolute governor.” O pisică - cine altcineva?! - vorbește despre viitor, amestecându-i cu umor profetic și mușcător pe J. G. Ballard, William Gibson, Paul Virilio și Descartes. Acest viitor pare mai actual ca niciodată. Kitty AI, personajul principal din video-ul artistei Pinar Yoldas, ce poate fi văzut în cadrul expoziției ORACOL, visează și ea, precum androizii lui Philip K. Dick, la o lume în care politica este înlocuită de dragoste, iar politicienii, de Inteligența Artificială. O lume-club, condusă de producția excesivă de serotonină și oxitocină, refuzând realitatea de dincolo de ușa de intrare/ieșire, în care singura autoritate admisă este muzica? În 2018, Rokolectiv, un festival de muzică electronică și arte vizuale conexe, pornit în straniul București al anului 2006, într-un straniu parter al Casei Poporului/Muzeului Național de Artă Contemporană, într-o stranie (privită prin lentila unui astăzi complicat, „a nefericitelor timpuri de regres și tulburări socio-politice”, cum spun înșiși organizatorii festivalului) lume aproape deloc „conectată”, pare obsedat de politică.
În consecință, techno-ul turcoaicei Nene H. - apelativ luat după Nene Hatun, eroina legendară a Războiului ruso-turc din 1877-1878 -, poate deveni epifania foarte concretă a unui univers în care termeni precum identitate, conflict, spaimă invadează și realitatea, și (deci) discursul. Dacă există un gen muzical care să înlocuiască, la nivel programatic, punk-ul în aceste vremuri, el se poate numi techno - techno-ul acesta distopic și reprimat, apelând politic fantasmele întunecate ale industrial-ului și, odată cu ele, ale unei alte perioade de fragilitate politică din istoria lumii. El este însă un gen care, negând exhibiționismul militant al punk-ului, se închide, în sine (și în club), performând misticismul ca soluție salvatoare. Producțiile lui Eomac, irlandezul relocat la Berlin, se situează și ele în această arie a unei paranoia bine temperate.
„We were all in fear, inhaling an air of terror, exhaling uncertainty”, punctează mecanoid Kitty AI, explicând mai bine decât noi, oamenii, impulsul de a ne (auto)bloca accesul către exterior: acolo, în afară, datele și identitatea ne sunt furate, informația ne este mistificată, noi înșine suntem în pericol de a fi anihilați chimic. Înăuntru, în club, în „clubul ca safe space”, în coconul sacru al repetiției, al loop-ului, al psihoactivării sinapselor și gesturilor, al ritmului, părem în siguranță. În cinetica asta a corpurilor contorsionate de energia formidabilă a duo-ului Giant Swan, cel care, în sfârșit, conectează impecabil ethosurile și sound-urile celor două genuri politice prin definiție. Punk și techno, punk deghizat în techno și viceversa. Nu chiar atât de departe de locul acesta de intersecție se află și December, producătorul parizian afiliat label-ului goth & industrial tech Blackest Ever Black.
Artiștii Nora Al-Badri și Jan Nikolai Nelles au repatriat-o pe Nefertiti printr-un gest la fel de punk (The Other Nefertiti, de văzut în aceeași expoziție ORACOL): cei doi au scanat clandestin originalul, aflat în Neues Museum din Berlin, cu ajutorul unei camere Kinect ascunse într-o eșarfă, pentru a trimite apoi fișierele scan-ului unui grup anonim de hackeri. Aceștia au returnat o stereolitografie de înaltă definiție, care a fost încărcată pe site-urile de torrents sub Creative Commons License și a fost folosită pentru realizarea unor printuri 3D ale bustului reginei egiptene, care au ajuns în țara natală, într-un gest de punere în discuție a colonialismului și ancorelor sale în artă. „Transevanghelista” americană de origine boliviană Elysia Crampton dramatizează, prin formula unui live story numit Red Clouds, Stupiditatea Artificială (politicul?), exilată pe planeta Upsilon Andromedae b. Acum ne putem lăsa liniștiți și pe mâna lui Cyber Jaya, „CEO al Technospirituality Inc. și lider global pe piața contemporană a spiritualității”.
„I am technology. I am love. I am your absolute governor.”
Festivalul Rokolectiv se va desfășura între 19 și 21 aprilie în București, la Apollo111 (19 aprilie) și Control Club (20-21 aprilie), având pe afiș performeri precum Nene H., Golin, Colin Self, Tommy Four Seven, Giant Swan, Machine Woman, Eomac, Admina, Elysia Crampton, Errorsmith, CEM, December, Aleksa Alaska, Marius Georgescu. „Oracol”, expoziția adiacentă curatoriată de organizatori, va putea fi vizitată în aceeași perioadă, la Rezidența BRD Scena9 din București. Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul festivalului, rokolectiv.ro.
