Jurnalist. În prezent face parte din proiecte care se ocupă cu arheologia muzicii pop din România (Batiscaf Radio, Discotecă), cu istoria culturală și socială a muzicii comunităților marginale/marginalizate (PARADAIZ), este implicat în organizarea unor evenimente culturale experimentale (CUCA, MetaOrganum) și semnează o rubrică permanentă dedicată muzicii în revista Dilema Veche.
În 1992, la Craiova, Mihai Laurențiu Fuiorea făcea parte din grupul care înființa formația Terror Art. În 2021, alături de Raluca Oancea, curatoriază expoziția PostPunk, la Rezidența BRD Scena9.
Un ghid pe repede înainte prin programul Rokolectiv, cel mai curajos și longeviv festival de muzică electronică și arte vizuale din România, care începe mâine la București.
_thumb.jpg)
Femeile care apelează la două clinici ginecologice din Moldova sunt speriate cu informații false despre avort, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
Două treimi dintre cei care au rămas șomeri în România de la începutul pandemiei sunt femei. Am vrut să aflăm de ce arată astfel cifrele și cum s-au descurcat câteva dintre persoanele incluse în aceste statistici.
Activista pentru drepturile femeilor care redactat plângerea penală împotriva vloggerului „Colo”, care instiga la violență împotriva femeilor, povestește despre valurile de ură pe care le-a primit de la urmăritori ai acestuia.
Scriitoarea Elena Vlădăreanu a invitat șapte scriitoare, artiste și regizoare să vorbească despre modelele feminine din viețile lor.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
